Jobs 19
1 Da tok Job til orde og sa:
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 Hvor lenge vil I bedrøve min sjel og knuse mig med ord?
Până când îmi veți chinui sufletul și mă veți rupe în bucăți prin cuvinte?
3 Det er nu tiende gang I håner mig og ikke skammer eder ved å krenke mig.
De zece ori m-ați ocărât; nu vă este rușine că vă faceți străini față de mine?
4 Har jeg virkelig faret vill, da blir min villfarelse min egen sak.
Și dacă într-adevăr am greșit, greșeala mea rămâne cu mine.
5 Vil I virkelig ophøie eder over mig og vise mig at min vanære har rammet mig med rette?
Dacă într-adevăr vă veți preamări împotriva mea și îmi veți folosi ocara pentru a pleda împotriva mea,
6 Så vit da at Gud har gjort mig urett og satt sitt garn omkring mig!
Să știți acum că Dumnezeu m-a doborât și m-a încercuit cu plasa lui.
7 Se, jeg roper: Vold! - men jeg får intet svar; jeg skriker om hjelp, men det er ingen rett å få.
Iată, eu strig din cauza răului, dar nu sunt ascultat; strig tare, dar nu este judecată.
8 Min vei har han stengt, så jeg ikke kommer frem, og over mine stier legger han mørke.
Mi-a îngrădit calea ca să nu pot trece și a așezat întuneric în căile mele.
9 Min ære har han avklædd mig og tatt bort kronen fra mitt hode.
M-a dezbrăcat de gloria mea și a luat coroana de pe capul meu.
10 Han bryter mig ned på alle kanter, så jeg går til grunne, og han rykker op mitt håp som et tre.
M-a distrus de fiecare parte și sunt dus; și speranța mea el a mutat-o din loc ca pe un pom.
11 Han lar sin vrede brenne mot mig og akter mig som sin fiende.
El de asemenea și-a aprins furia împotriva mea și mă socotește ca pe unul dintre dușmanii săi.
12 Hans hærflokker kommer alle sammen og rydder sig vei mot mig, og de leirer sig rundt om mitt telt.
Trupele lui se adună și își înalță calea împotriva mea și își așază tabăra în jurul cortului meu.
13 Mine brødre har han drevet langt bort fra mig, og mine kjenninger er blitt aldeles fremmede for mig.
A pus pe frații mei departe de mine și cunoscuții mei sunt într-adevăr înstrăinați de mine.
14 Mine nærmeste holder sig borte, og mine kjente har glemt mig.
Rudele mele m-au părăsit și prietenii mei apropiați m-au uitat.
15 Mine husfolk og mine tjenestepiker akter mig for en fremmed; jeg er en utlending i deres øine.
Cei ce locuiesc în casa mea și servitoarele mele, mă socotesc un străin, sunt un înstrăinat în ochii lor.
16 Kaller jeg på min tjener, så svarer han ikke; med egen munn må jeg bønnfalle ham.
L-am chemat pe servitorul meu și nu mi-a răspuns; l-am implorat cu gura mea.
17 Min ånde er motbydelig for min hustru, og min vonde lukt for min mors sønner.
Respirația mea este străină soției mele, deși am cerut de dragul copiilor propriului meu trup.
18 Endog barn forakter mig; vil jeg reise mig, så taler de mot mig.
Da, pruncii m-au disprețuit; m-am ridicat, iar ei au vorbit împotriva mea.
19 Alle mine nærmeste venner avskyr mig, og de jeg elsket, har vendt sig mot mig.
Toți prietenii mei intimi m-au detestat; și cei pe care i-am iubit s-au întors împotriva mea.
20 Mine ben trenger ut gjennem min hud og mitt kjøtt, og bare tannhinnen er ennu urørt på mig.
Osul mi se lipește de pielea și de carnea mea, iar eu am scăpat doar cu pielea dinților mei.
21 Forbarm eder, forbarm eder over mig, I mine venner! For Guds hånd har rørt ved mig.
Aveți milă de mine, aveți milă de mine, voi prietenii mei; căci mâna lui Dumnezeu m-a atins.
22 Hvorfor forfølger I mig likesom Gud og blir ikke mette av mitt kjøtt?
De ce mă persecutați ca Dumnezeu și nu vă săturați cu carnea mea?
23 Men gid mine ord måtte bli opskrevet! Gid de måtte bli optegnet i en bok,
De s-ar fi scris cuvintele mele acum! De s-ar fi tipărit într-o carte!
24 ja, med jerngriffel og bly for evig bli hugget inn i sten!
De s-ar fi gravat cu un toc de fier și plumb în stâncă pentru totdeauna!
25 Men jeg - jeg vet min gjenløser lever, og som den siste skal han stå frem på støvet.
Pentru că eu știu că răscumpărătorul meu trăiește și va sta în picioare pe pământ în ziua de pe urmă;
26 Og efterat denne min hud er blitt ødelagt, skal jeg ut fra mitt kjød skue Gud,
Și după ce această piele a mea se distruge, totuși în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu,
27 han som jeg skal skue, mig til gode, han som mine øine skal se og ikke nogen fremmed - mine nyrer tæres bort i mitt liv.
Pe care îl voi vedea pentru mine însumi și ochii mei vor privi și nu un altul, deși rărunchii mei se mistuie înăuntrul meu.
28 Når I sier: Hvor vi skal forfølge ham! - I har jo funnet skylden hos mig -
Dar voi ar trebui să spuneți: De ce îl persecutăm? Văzând că rădăcina acestui lucru este găsită în mine.
29 så frykt for sverdet! For vrede er en synd som er hjemfalt til sverd. Dette sier jeg forat I skal tenke på at det kommer en dom.
Temeți-vă de sabie, căci furia aduce pedepsele sabiei, ca să știți că este o judecată.
