Mak 9
1 Mach, Jisasɨv ndɨŋ mbanave kamar. Nzɨ andɨŋ mɨŋun kin amar. Yakŋ Ohɨrav osa anchɨ hanaveaŋg ŋɨmbɨz mbɨkɨr kwɨŋ ñɨndɨramŋgi kehamb ahevakarɨndari amar. Han aŋkarɨpɨr ohɨransɨnd ahevakarɨndari amar. Avɨz hanaveaŋg mban ñɨmŋgɨmbɨri hamb mbɨ mamah re, mbɨ han wandɨramŋgi amar.
El le-a zis: “Adevărat vă spun că sunt unii care stau aici și care nu vor gusta moartea până nu vor vedea venind cu putere Împărăția lui Dumnezeu.”
2 Yuŋk ansɨ hamb we mach raz, mach Jisasɨv Pita Jems Jonɨh ŋɨmbi aparɨma mbɨhawar mɨŋ handɨh mpahɨrawaromar. Ave undɨmajɨvam mbon ikumun ñɨhɨrɨmŋgɨmar. Ave sezɨr undɨmapam hamb werer ñɨmŋgɨzand, Jisasɨnd yupɨr hamb enta emŋgon ahevakarɨmar.
După șase zile, Isus a luat cu El pe Petru, Iacov și Ioan și i-a dus singuri pe un munte înalt, în particular, și S-a schimbat în fața lor.
3 Yupɨr hɨrahɨr mbɨkɨr hamb raka okam emamp ahevakarɨmar. Ave okam mɨŋ ñɨmar. Wɨram emŋga isupɨr mbanand yupɨr hɨrahɨr usuzɨnd hamb imɨn han omanenta usɨz imɨn okam mbanamb Jisasɨnd imɨn okam emamp mahevakarɨmɨr.
Hainele Lui au devenit strălucitoare, extrem de albe, ca zăpada, așa cum nici un spălător de pe pământ nu le poate albi.
4 Avɨz Elaijav Mosesmen ahevɨkɨrorɨmŋgɨz, Jisasɨnd sezɨr hamb wamŋgɨz mbɨ Jisasmen ya kah ñɨhɨrɨmŋgɨmar.
Le-au apărut Ilie și Moise, care stăteau de vorbă cu Isus.
5 Mach, sezɨr undɨmapam han we ezandɨkŋahambi ntahoror ñɨhɨrɨmŋgɨmar. Avɨz Pitav ya hanave kah han mɨwam. Ave mbɨ Jisasɨh mbanave kamar. Anɨŋzɨŋ entand, arɨ mban ñɨrɨŋ han imbɨrun amar. Arɨ imbɨr oram oram undɨmapam asɨmɨrɨŋ amar. Emŋga amakɨr emŋga Mosesɨnd emŋga Elaijand amar.
Petru a răspuns lui Isus: “Rabi, este bine să fim aici. Să facem trei corturi: unul pentru tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie.”
Căci nu știa ce să spună, pentru că erau foarte speriați.
7 Mach, yambaka emŋga hamb ahevakare rapɨr han asɨramamar. Avɨz ya emŋga hamb yambaka mbanand uncha haŋ mbanave kamar. Mban ihɨnd nor, nzɨ ndɨndɨvon rin amar. Amɨ mbɨkɨr ya njɨhambar amar.
Un nor a venit și i-a acoperit cu umbră, iar din nor a ieșit un glas: “Acesta este Fiul Meu preaiubit. Ascultați-l.”
8 Ave pams haŋon Jisasɨnd sezɨr hamb enarorɨŋge ovɨherɨmŋgɨmar. Kɨrɨm mbɨ wɨram emŋgaŋg mɨwamŋgɨm. Jisasɨv mbon ikumun ndɨŋmen ñɨmar.
Și, uitându-se deodată în jur, n-au mai văzut pe nimeni cu ei, decât numai pe Isus.
9 Mach, mbɨ aparɨma han erere ŋketaimŋgɨmar. Az Jisasɨv ndɨŋ erokare kamar. Hanɨhan mban wamŋgɨn han wɨram emŋga kamŋgɨmɨn wem Wɨramɨnd Nor hamb me ekwaŋg mɨnsaŋ ŋaiahandari amar.
Pe când se coborau de pe munte, le-a poruncit să nu spună nimănui cele ce văzuseră, până ce Fiul Omului nu va învia din morți.
10 Az mbɨ ya han mbɨndɨŋ mpɨ unchaŋ hɨrañɨmŋgɨmar. Ave mbon mbon mbanave kamŋgɨmar. Ya mban mbɨ me mɨnsaŋ ekwaŋg ŋaiahandari han, han utɨman arɨmŋgɨmar.
Ei au păstrat pentru ei înșiși acest cuvânt, întrebându-se ce înseamnă “învierea din morți”.
11 Ave Jisasɨh mbanave kamŋgɨmar. Utɨndɨv wɨram kɨra ya Mosesɨnd injambɨr ahe sɨkahɨnd hamb mbanave kamŋganj amar. Elaijav mboz aiz arar kamŋganj arɨmŋgɨmar.
Și L-au întrebat: “Pentru ce zic cărturarii că Ilie trebuie să vină mai întâi?”
12 Az Jisasɨv mbɨndɨŋ ya enore mbanave kamar. Ya mban mɨŋun amar. Elaijav mboz ai hanɨhan ekwaŋg mɨŋam omanenta sɨndari amar. Kɨrɨm yaya Yakŋ Ohɨrand anɨŋzɨŋ entaŋ ñi han nzɨhanave ñɨz, Wɨramɨnd Nor hamb pɨrɨvɨr ohɨra kɨvah ŋaz, wɨram hamb ndɨn ŋambiŋgwi kɨvah sɨndɨramŋgi amar.
El le-a zis: “Ilie vine mai întâi și restaurează toate lucrurile. Cum este scris despre Fiul Omului că trebuie să sufere multe și să fie disprețuit?
13 Kɨrɨm nzɨ andɨŋ kin amar. Elaijav ndɨh air amar. Ave wɨram hamb mbɨndɨŋ njɨhiŋon mpehɨromŋgɨj amar. Mach, mbɨ ndɨnɨh enta endɨraparam sɨmŋgɨr han haremamp ya Yakŋ Ohɨrand anɨŋzɨŋ enta unchaŋ ñɨz ndɨndɨv mpamar amar.
Dar Eu vă spun că Ilie a venit și i-au făcut și lui tot ce au vrut, așa cum este scris despre El.”
14 Mach, Jisasɨv sezɨr undɨmapamen ai sezɨr emŋgemŋgaŋ ahevɨkɨrorɨmŋgɨmar. Ahevɨkɨrore wamŋgɨz wɨram akŋ anchɨ akŋ hamb ndɨŋ ondɨhore ñɨhɨrɨmŋgɨmar. Ave wɨram kɨra ya Mosesɨnd injambɨr ahe sɨkahɨnd hamb ndɨŋmen amɨherɨmŋgɨmar.
Când a venit la ucenici, a văzut o mulțime mare în jurul lor și cărturari care îi întrebau.
15 Wɨram akŋ anchɨ akŋ mbanamb wamŋgɨz Jisasɨv aimar. Mbɨ aiz pams haŋon ntamŋgɨmar. Mbɨ nte ndɨn pɨŋ aŋɨraŋɨr we, ndɨn rapɨrɨnt eŋgwamŋgɨmar.
Îndată toată mulțimea, văzându-l, a fost foarte uimită și, alergând la el, l-a salutat.
16 Avɨz Jisasɨv ndɨŋ mbanave amarɨmar. Amɨ utɨndɨv ndɨŋmen ya amɨherɨmŋgɨn amar.
El i-a întrebat pe cărturari: “Ce-i întrebați?”
17 Avɨz wɨram emŋga hamb wɨram akŋ anchɨ akŋɨnd uhɨmɨŋ ñɨmar hamb mbɨ Jisasɨh ya mbanave kamar. Anɨŋzɨŋ entand, itɨ kɨvah hamb ihɨnd norɨnd karupɨr aŋkwinchi ndɨnɨŋ ñɨñmbɨri amar. Handɨv nzɨ ndɨn nan pɨŋ hɨraiin amar.
Unul din mulțime a răspuns: “Învățătorule, ți-am adus pe fiul meu, care are un duh mut,
18 Itɨ kɨvah mbanamb ndɨnɨh hanaveon aŋkarɨpɨr kɨvah ŋaj avav ndɨn ŋaŋaŋ isaŋ avɨzɨŋgaj amar. Avɨzand karempa hamb karupɨr mbɨkɨrɨŋ ahevakarɨj avav mbɨ mbɨkɨr ampar ivɨharar kaj amar. Avɨzand yupɨr mbɨkɨr hamb mɨŋamun aŋkarɨpɨr raj amar. Ave nzɨ sezar amakɨr amarɨŋ itɨ kɨvah mban kiaŋgwɨmŋgɨzaŋg, kɨrɨm nend amar. Ndɨŋ aŋkarɨpɨr mah amar.
și oriunde îl apucă, îl aruncă la pământ; face spume la gură, scrâșnește din dinți și se înțeapă. I-am rugat pe discipolii tăi să-l scoată afară, dar n-au fost în stare.”
19 Jisasɨv ya mban njɨhame, wɨram akŋ anchɨ akŋ han kamar. Eee, amɨ wɨram akŋ anchɨ akŋ hamb njɨhi aŋkarɨpɨr mɨnjɨhamŋgɨm amar. Nzɨ andɨŋmen yuŋk war nzɨhanave mbahon ñɨndarin amar. Nzɨ yuŋk war nzɨhanave amandɨŋ kɨr akŋɨndarin amar. Amɨ nor kehan yan pɨŋ mbanaŋ hɨraivar amar.
El i-a răspuns: “Neam necredincios, până când voi fi cu voi? Până când voi mai suporta cu voi? Aduceți-l la Mine!”
20 Mach, mbɨ nor kehan ndɨn pɨŋ hɨraimŋgɨmar. Avɨz itɨ kɨvah hamb Jisasɨh we, pams haŋon nor kehan sɨz itɨkɨrɨmun nte arazɨpazawɨmar. Ave nor mbanamb isaŋ aŋkɨrame enarambarɨmar. Karempa hambez karupɨr mbɨkɨrɨŋ ahevakarɨmar.
L-au adus la el și, când l-a văzut, îndată l-a cuprins duhul și a căzut la pământ, zvârcolindu-se și făcând spume la gură.
21 Avɨz Jisasɨv wanɨrɨh mbanave amarɨmar. Mbɨkɨr mahoror kɨvah hamb yuŋk nzɨhanave ñi amar. Az wanɨrɨv kamar. Mbɨ sai aŋkwɨron ñɨzand ahevakarɨmar amar.
Și a întrebat pe tatăl său: “De când i se întâmplă asta?” El a spus: “Din copilărie.
22 Itɨ kɨvah mbanamb hanaveon ŋaŋaŋ pɨrɨtɨm insɨŋ yambɨŋ avɨzɨŋganj avav ndɨn mamta orɨŋɨn arar ranj amar. Amɨ imbɨr ramɨn amar. Amɨ arɨŋ akŋɨn ñi arɨŋ hɨrawɨv amar.
De multe ori l-a aruncat atât în foc, cât și în apă, pentru a-l distruge. Dar dacă poți face ceva, ai milă de noi și ajută-ne.”
23 Avɨz Jisasɨv ndɨnɨh kamar. Utɨndɨv mbanave kan, amɨ imbɨr ramɨn arar kan amar. Kɨrɨm amɨ njɨhi aŋkarɨpɨr ŋe njɨhame hanɨhan upi mban mɨŋamun imbɨr ramɨn amar.
Isus i-a zis: “Dacă poți crede, toate sunt cu putință celui ce crede.”
24 Az pams haŋon wanɨrɨv aware kamar. Nzɨ njɨhi aŋkarɨpɨr ŋe njɨhamin amar. Kɨrɨm njɨhi aŋkarɨpɨr ihɨnd han tɨm nor amar. Amɨ yan hɨrawɨv amar.
Și îndată tatăl copilului a strigat cu lacrimi: “Cred. Ajută-mi necredința!”
25 Mach, Jisasɨv waz wɨram akŋ anchɨ akŋ ohɨron mbanamb aŋɨrɨmbɨrɨmbɨr ndɨŋ pɨŋ ikwɨm aimŋgɨmar. Az mbɨ itɨ kɨvah han ya aŋkarɨpɨr ke kamar. Nzɨ nan aŋkarɨpɨr kin amar. Nan itɨ kɨvah karupɨr aminjinjɨnd, njemɨn inchɨrɨmbɨmbɨnd, amɨ nor mbanan erere etov amar. Ave ekwaŋg ndɨn unchaŋ ŋgwevomɨn amar.
Isus, văzând că o mulțime alerga laolaltă, a mustrat pe duhul necurat și i-a zis: “Duh mut și surd, îți poruncesc să ieși din el și să nu mai intri niciodată în el!”
26 Avɨz itɨ kɨvah mbanamb kwa hɨrɨzɨnd awarɨmar. Mbɨ raz nor mbanamb nte asu asai razand ndɨn erere etomar. Avɨz nor mbanamb me ñɨwamar. Az osa anchɨ hamb we kamŋgɨmar. Mbɨ ndɨh mi arɨmŋgɨmar.
Și după ce a strigat și a fost cuprins de mari convulsii, a ieșit din el. Băiatul s-a făcut ca un mort, atât de mult încât cei mai mulți dintre ei au spus: “A murit”.
27 Kɨrɨm Jisasɨv omanaka mbɨkɨr han ŋe ndɨn ŋambiahaz aŋkwañɨmar.
Dar Isus l-a luat de mână și l-a înviat; și s-a ridicat.
28 Mach, Jisasɨv we oramɨŋ ahevohe mbɨkɨr sezɨrmen mbon ikumun ñɨhɨrɨmŋgɨmar. Ave mbɨ ndɨn amarɨmŋgɨmar. Arɨ utɨndɨv itɨ kɨvah mban kiaŋgwɨ mah rarɨŋ arɨmŋgɨmar.
După ce a intrat în casă, ucenicii Lui L-au întrebat în particular: “De ce n-am putut să-l scoatem afară?”
29 Avɨz ndɨŋ kamar. Arɨ Yakŋ Ohɨrah ahaz orɨmah re, itɨ kɨvah kehand han mɨkiaŋgwɨndɨram amar.
Și le-a zis: “Nu se poate ieși așa ceva decât prin rugăciune și prin post.”
30 Mach ave, Jisasɨv mbɨ sezɨrmen aiampɨra han erere isupɨr Galili uhɨmɨŋun omŋgɨmar. Avav Jisasɨv mbɨkɨr sezɨrɨh ya sɨkanj. Handɨv mbɨ ndɨŋ erokare kamar. Amɨ wɨram emŋgavaŋg kamŋgɨmɨn amar. Jisasɨv mbah handɨh ñɨñmbɨri arar kamŋgɨmɨn amar. Ave mbɨ ndɨŋ kamar. Wɨramɨnd Nor han wɨram kɨrand oman insɨŋ ŋgamɨndɨramŋgi amar. Ave ndɨn mamta orɨmŋgɨz mandari amar. Mbɨ ndɨn mamta orɨŋgamɨndɨramŋgiaŋg, kɨrɨm mbɨ watɨm yuŋk undɨmapam haŋ ekwaŋg ŋaiahandari amar.
Au plecat de acolo și au trecut prin Galileea. El nu voia să știe nimeni,
pentru că îi învăța pe ucenicii Săi și le spunea: “Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor și ei Îl vor ucide; iar după ce va fi ucis, a treia zi va învia.”
32 Avɨz mbɨ ya mbanand ondo han mɨwamŋgɨrɨm. Handɨv mbɨ ndɨn amarɨŋɨn arar ezandɨkŋɨmŋgɨmar.
Dar ei nu înțelegeau cuvântul acesta și se temeau să-L întrebe.
33 Mach ave, Jisasɨv mbɨ sezɨrmen aiampɨra Kaperneamɨŋ omŋgɨmar. Ave sezɨrɨv mbon mbon empasamɨŋ yaŋam amɨherɨmŋgɨmar. Uñɨman wɨram arɨŋɨnd anɨŋnsar mɨŋ arɨmŋgɨmar. Mach, mbɨ Kaperneamɨŋ ahevɨkɨrore oramɨŋ ahevomŋgɨz Jisasɨv mbɨkɨr sezɨrɨh amarɨmar. Amɨ utɨman yaya empasamɨŋ kamŋgɨndɨŋgɨn amar. Avɨz mbɨ ya mah ñɨmŋgɨmar.
Când a ajuns în Capernaum, i-a întrebat pe cei din casă: “Ce vă certați între voi pe drum?”
Dar ei au tăcut, pentru că pe drum se certau între ei cine este cel mai mare.
35 Mach, Jisasɨv ŋkañi mbɨkɨr sezɨr oman ŋkiŋkiŋg undɨmaj han oreŋge kamar. Wɨram emŋgav anɨŋnsar ñɨŋɨn are, mbɨ wɨram kɨra emŋgemŋgand kwɨŋ ñɨz amar. Handɨv mbɨ wɨram osa anchɨnd ntɨŋ ŋaŋɨnd hamb ñɨndari amar.
A șezut jos, a chemat pe cei doisprezece și le-a zis: “Dacă cineva vrea să fie cel dintâi, să fie cel din urmă dintre toți și slujitorul tuturor.”
36 Ave Jisasɨv nor emŋga han ŋe uhɨmɨŋun ŋgame ŋambiahe eŋkwarɨmbɨñɨmar. Ave ndɨŋ kamar.
A luat un copilaș și l-a așezat în mijlocul lor. Luându-l în brațe, le-a spus:
37 Wɨram emŋga hamb yan njɨhame nor emŋga han hɨrawi, mbɨ yanez hɨrawɨndari amar. Ave wɨram yan hɨrawɨndari hamb, mbɨ yanɨŋam mɨhɨrawɨndɨram amar. Yakŋ Ohɨrav yan kaz aimanjin han, wɨram kehamb ndɨnez hɨrawɨndari amar.
“Oricine primește un astfel de copilaș în numele meu, pe mine mă primește; și oricine mă primește pe mine, nu pe mine mă primește, ci pe cel care m-a trimis pe mine.”
38 Mach, Jonɨmb Jisasɨh kamar. Anɨŋzɨŋ entand, arɨ warɨŋand wɨram emŋga hamb itɨ kɨvah akŋ han amakɨr ensaŋ kiaŋgworaŋgwɨr amar. Kɨrɨm ndɨn wɨram arɨŋɨnd mah amar. Handɨv arɨ ndɨnɨh chonj ŋgamɨrɨŋ amar.
Ioan I-a zis: “Învățătorule, am văzut pe cineva care nu ne urmează, care scoate demoni în Numele Tău, și i-am interzis, pentru că nu ne urmează.”
39 Avɨz Jisasɨv ndɨŋ kamar. Amɨ ndɨn chonj ŋgamŋgɨmɨn amar. Wɨram emŋga ihɨnd ensaŋ ntɨŋ aŋkarɨpɨr ŋaŋɨnd hamb, mbɨ yan pams ya kɨvah mɨkandɨram amar.
Dar Isus a zis: “Nu-i interziceți, căci nu este nimeni care să facă o lucrare mare în Numele Meu și să poată repede să vorbească de rău despre Mine.
40 Wɨram arɨŋ enta kɨvah sɨmah randari kehamb ndɨn arɨŋɨnd ahambɨr amar.
Căci oricine nu este împotriva noastră este de partea noastră.
41 Nzɨ andɨŋ ya mɨŋun kin amar. Wɨram emŋgav andɨŋ waz amɨ Kraisɨnd untɨm ñɨmŋgɨn han, mbɨ yandɨv re njɨhame andɨŋ yamb nand eŋgwandari amar. Uŋkɨ osa anchɨ hɨrawaw han Yakŋ Ohɨrav ndɨn eŋgwandari amar.
Căci oricine vă va da să beți un pahar cu apă în numele meu, pentru că sunteți ai lui Hristos, cu siguranță vă spun că nu-și va pierde în niciun fel răsplata.
42 Jisasɨv mbahon mbanave kamar. Sai nor emŋgav yandɨv njɨhi aŋkarɨpɨr ŋe njɨhamɨz, wɨram emŋgav raz sai nor mbanamb enta kɨvahɨŋ aŋkɨramaz, han enta imbɨr mah amar. Wɨram kɨra hamb nsɨham ohɨra han ŋe wɨram kehand ŋkwɨntɨr haŋ vɨhe, utɨm yambɨŋ avɨzɨŋgwɨmŋgɨz mbɨ eran yamb ne maz amar. Han imbɨr amar.
Oricine va face să se poticnească pe unul din acești mici care cred în Mine, mai bine ar fi să fie aruncat în mare, cu o piatră de moară atârnată de gât.
43 Mach, amakɨr oman hamb nan enta kɨvah sɨzɨndɨv raŋɨnj han, mach amakɨr oman ŋkiŋg han akoke avɨzuv amar. Ave amɨ oman ŋkɨpam ñi kɨpɨr icha ipɨra ñɨñɨnd han ŋandɨran amar. Han imbɨr amar. Ave amɨ oman undɨmajɨnsɨnd ñɨn, nan Yakŋ Ohɨrav sam pɨrɨtɨm kɨvah kwevɨrɨ mah raj mbɨkɨr ensa Gehenna haŋ avɨzumɨnj amar. Han imbɨr mah amar. (Geenna g1067)
Dacă mâna ta te face să te poticnești, taie-ți-o! Este mai bine pentru tine să intri în viață mutilat, decât să ai cele două mâini pentru a merge în Gheena, în focul nestins, (Geenna g1067)
“unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge”.
45 Mach, amakɨr andam hamb nan enta kɨvah sɨzɨndɨv raŋɨnj han, han akokav amar. Ave amɨ andam ŋkɨpam ñi kɨpɨr icha ipɨra ñɨñɨnd han ŋandɨran amar. Han imbɨr amar. Ave amɨ andam undɨmajɨnsɨnd ñɨn nan Yakŋ Ohɨrav Gehennaŋ avɨzumɨnj amar. Han imbɨr mah amar. (Geenna g1067)
Dacă piciorul tău te face să te poticnești, taie-l! Este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop, decât ca cele două picioare să fie aruncate în Gheena, în focul care nu se va stinge niciodată — (Geenna g1067)
'unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge'.
47 Mach, amakɨr ampɨn hamb nan enta kɨvah sɨzɨndɨv raŋɨnj han, mach ampɨn ŋkiŋg han ŋatɨwe avɨzuv amar. Amɨ ampɨn ŋkɨpam ñi amɨ Yakŋ Ohɨrav osa anchɨ hanaveaŋg ŋɨmbɨz mbɨkɨr kwɨŋ ñɨndɨramŋgi haŋ ahevondɨran amar. Han imbɨrun amar. Ave amɨ ampɨn undɨmajɨnsɨnd ñɨn, nan Yakŋ Ohɨrav Gehennaŋ avɨzumɨnj amar. Han imbɨr mah amar. (Geenna g1067)
Dacă ochiul tău te face să te poticnești, aruncă-l afară. Este mai bine pentru tine să intri în Împărăția lui Dumnezeu cu un singur ochi, decât să ai doi ochi pentru a fi aruncat în Gheena de foc, (Geenna g1067)
48 Aiampɨra kehan kwɨmuñ hamb mbɨndɨŋ yupɨr han namŋgɨj hamb, mbɨ mɨkwevɨrɨndɨramŋgɨm amar.
'unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge'.
49 Yakŋ Ohɨrav wɨram akŋ anchɨ akŋ han pɨrɨtɨmɨŋ avair wandari han osa anchɨ hamb unsa han utɨmɨŋ ondo mparɨwamŋgɨj haremamp amar.
Căci toată lumea va fi sărată cu foc și orice jertfă va fi condimentată cu sare.
50 Utɨm han imbɨrpamun amar. Kɨrɨm utɨm unɨm hamb kwevɨrɨz, amɨ nzɨhanave ramŋgɨn utɨm hamb ekwaŋg unɨm ñɨndari amar. Hanaveonaŋg utɨm unɨm emampaŋg amon amon mpɨ uchɨñ ñɨmbar amar.
Sarea este bună, dar, dacă sarea și-a pierdut savoarea, cu ce o vei asezona? Aveți sare în voi înșivă și fiți în pace unii cu alții.”
