Matei 13
1 Lyubha lyolyo, a Yeshu gubhajabhwile pamui pala, gubhapite tama nnyenje litanda.
Și în aceeași zi, Isus a ieșit din casă și ședea lângă mare.
2 Makundi gamakulungwa ga bhandu gashinkwaatimbilila mpaka a Yeshu gubhakwelile muntumbwi gubhatemi. Bhandu bhowe gubhajimingene nnyenje litanda.
Și mulțimi mari s-au adunat la el, așa că a intrat într-o corabie și a șezut; și toată mulțimea stătea în picioare pe țărm.
3 Nabhalabho a Yeshu gubhaalugulilenje indu yaigwinji kwa ndango, bhalinkuti, “Mpilikananje! Nkupanda ashinkwenda panda mmbeju.
Și le-a vorbit multe lucruri în parabole, spunând: Iată, un semănător a ieșit să semene;
4 “Paliji nkumiya mmbeju, ina gwigwilile mumpanda, ijuni gwiishe nilya.
Și pe când semăna el, câteva semințe au căzut lângă drum și au venit păsările și le-au mâncat.
5 Ina gwigwilile pamaganga pangali litaka lyaligwinji. Gwiimelile shangupe pabha litaka likataliyeje,
Și câteva au căzut pe locuri pietroase, unde nu aveau pământ mult; și imediat au răsărit, pentru că nu au avut adâncime a pământului.
6 lyubha likabhaleje, gwiinyalile, na pabha mbubhu yakwe yangajendeya gwiijumwile.
Și când soarele a fost sus, au fost pârlite; și pentru că nu aveau rădăcină, s-au uscat.
7 Ina gwigwilile pa mikongo ja mibha, na jalakwe gujikulile niutalila.
Și câteva au căzut între spini; și spinii au crescut și le-au înăbușit.
8 Ina gwigwilile pa litaka lya mmbone, gwiimelile, gwiiogwele ina makumi kumi na ina makumi shita na ina makumi gatatu.
Dar câteva au căzut în pământ bun și au dat rod, una o sută, alta șaizeci și alta treizeci.
9 Akwete makutujo na apilikane!”
Cine are urechi de auzit, să audă.
10 Bhaajiganywa bhabho gubhaajendelenje nikwaabhuya, “Pakuti nnabheleketa na bhandunji kwa ndango?”
Și discipolii au venit și i-au spus: De ce le vorbești în parabole?
11 A Yeshu gubhaajangwilenje, “Mmanganya nshijaliwanga kwiimanya indu ya nng'iyo ya Upalume gwa Kunnungu, ikabheje bhanganyanjibho bhangajaliwanga.
Iar el a răspuns și le-a zis: Pentru că vouă vă este dat să cunoașteți misterele împărăției cerului, dar lor nu le este dat.
12 Pabha akwete shindu apinga pegwa na jenjeshewa, ikabheje jwangali shindu, nkali shakwete shila, shipinga tolwa.
Fiindcă celui ce are i se va da și va avea din abundență; dar celui ce nu are, de la el se va lua și ce are.
13 Ngunabheleketa nabhonji kwa ndango, pabha bhanalolanga ikabheje shakwa shibhakushibhonanga, bhanapilikanilanga ikabheje bhakapilikananga, wala bhakaelewanga.
Din această cauză le vorbesc în parabole, pentru că ei văzând nu văd și auzind nu aud, nici nu înțeleg.
14 Gatimilile gubhabhelekete ankulondola bha a Nnungu a Ishaya ga kuti, Bhakulungwa bhaashite, ‘Kupilikana shimpilikananje, ikabheje nkaelewanga. Nkupinga lolanga, ikabheje nkashibhonanga shindu
Și în ei este împlinită profeția lui Isaia, care spune: Cu auzul veți auzi și nicidecum nu veți înțelege; și văzând veți vedea și nicidecum nu veți pricepe.
15 Pabha mitima ja bhene bhandunjibha jishitopa Bhashiibhanga makutu gabhonji, Bhashikupilanga meyo gabhonji. Gwangali nneyo, bhakalolilenje na meyo gabhonji, Bhakapilikenenje na makutu gabhonji, Bhakaelewenje mmitima jabhonji, Bhakandendebhushilenje, bhashite Bhakulungwa, ngaalamiyenje.’
Fiindcă inima acestui popor s-a îngroșat și urechile [lor] sunt greoaie la auzire și au închis ochii lor, ca nu cumva să vadă cu ochii [lor] și să audă cu urechile [lor] și să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să îi vindec.
16 “Ikabheje mbaya mmanganyanji, pabha meyo genunji ganalola na makutu genunji ganapilikana.
Dar binecuvântați sunt ochii voștri, pentru că văd; și urechile voastre, pentru că aud.
17 Kweli ngunakummalanjilanga, ashinkulondola bha a Nnungu na bhandunji bha aki bhabhagwinji bhashinkulokolilanga kugabhona gunkugabhonangaga, bhanagabhonanje, na pilikana gunkupilikanangaga, bhanagapilikananje.
Fiindcă adevărat vă spun că mulți profeți și oameni drepți au dorit să vadă ce vedeți voi și nu au văzut; și să audă ce auziți voi și nu au auzit.
18 “Bhai, mmanganya mpilikananje lutango luka nkupanda.
Voi așadar ascultați parabola semănătorului.
19 Jojowe akulipilikana lilobhe lya Upalume gwa Kunnungu gwangali kulielewa, pali malinga mmbeju igwilile mumpanda ila, na Lishetani anakwiyatola shipandilwe muntima gwakwe shila.
Orice om când aude cuvântul împărăției și nu înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Acesta este cel ce a primit sămânța lângă drum.
20 Mmbeju jipandilwe pa liganga jila jinalandana naka mundu akulipilikana lilobhe lya a Nnungu, shangupe anakuliposhela nikwiinonyela,
Iar cel ce a primit sămânța în locuri pietroase, acesta este cel ce aude cuvântul și îl primește imediat cu bucurie;
21 ikabheje akakulibhika muntima gwakwe nilonjeya, na pushiika shilaje kwa ligongo lya lyene lilobhelyo, shangupe anatenguka.
Dar nu are rădăcină în el, ci ține până la un timp; și când se întâmplă necaz sau persecuție din cauza cuvântului, îndată se poticnește.
22 Mmbeju jigwilile pa mikongo ja mibha, inalandalana naka mundu akulipilikana lyene lilobhelyo, ikabheje ga lipamba lya shilambolyo shino na ga pinga kola indu inautalila lilobhelyo, na lyalakwe likaogoya iepo. (aiōn g165)
Și cel ce a primit sămânța între spini, acesta este cel ce aude cuvântul; și îngrijorarea acestei lumi și înșelătoria bogățiilor înăbușă cuvântul și el devine neroditor. (aiōn g165)
23 Mmbeju jipandilwe nnitaka lya mmbone jinalandana naka mundu akulipilikana lyene lilobhelyo na kulielewa, na jwalakwe malinga mmbeju iogoya iepo, jimo makumi kumi na jina makumi shita na jina makumi gatatu.”
Dar cel ce a primit sămânța în pământul bun, acesta este cel ce aude cuvântul și înțelege; care de asemenea aduce rod și face unul o sută, altul șaizeci, altul treizeci.
24 A Yeshu gubhaalugulilenje bhandunji lutango luna, “Upalume gwa Kunnungu ushilandana naka mundu apandile mmbeju ya mmbone mungunda gwakwe.
Le-a pus înainte altă parabolă, spunând: Împărăția cerului se aseamănă cu un om care a semănat sămânță bună în câmpul lui.
25 Ikabheje bhandu bhalibhagonilenje, mmagongo nnjabho gwaishe, gwapandile likonde mungunda gwabho gwa ngano, gwaijabhulile.
Dar, pe când dormeau oamenii, a venit dușmanul lui și a semănat neghine în grâu și a plecat.
26 Bhai, ngano ikameleje na tandubha tumbuka, likonde nalyalakwe gulikulile.
Iar când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, atunci au apărut și neghinele.
27 Bhatumishi bha bhayene nngunda bhala gubhaajendelenje, nikwaalugulila, ‘Mmakulungwa, imwapandile mmbeju ya mmbone mungunda gwenu. Igala nnaino likonde kulikopweshe kwei?’
Așa că robii stăpânului au venit și i-au spus: Domnule, nu ai semănat sămânță bună în câmpul tău? De unde are așadar neghine?
28 Nabhalabho gubhaajangwilenje, ‘Amagongo ajangu bhatendile nneyo.’ Bhai, bhatumishi bhabho gubhaabhushiyenje, ‘Bhuli nnipinga tujende tukatutumbule?’
El le-a spus: Un dușman a făcut aceasta. Iar robii i-au spus: Voiești dar să mergem să le strângem?
29 Nabhalabho gubhaajangwilenje, ‘Nngabha, inabha pushintutumbulanje likonde nnatutumbulanga na ngano.
Dar el a spus: Nu; ca nu cumva, strângând neghinele să dezrădăcinați și grâul împreună cu ele.
30 Nnekanje yowe ikule pamo mpaka mobha ga maneng'eno. Gene mobhago shinaalugulilanje bhaunanga, nkumbililanje likonde mmatuto nijoka. Ikabheje ngano nnopolanje nkabhikanje mungokwe jangu.’”
Lăsați-le să crească împreună amândouă până la seceriș; și la timpul secerișului, voi spune secerătorilor: Strângeți întâi neghinele și legați-le în snopi să le ardeți; dar grâul adunați-l în grânarul meu.
31 A Yeshu gubhaalugulilenje bhandunji lutango luna, “Upalume gwa Kunnungu unalandana na mmbeju ja aladali jatolile mundu jumo, gwapandile mungunda gwakwe.
A pus înaintea lor altă parabolă, spunând: Împărăția cerului se aseamănă unui grăunte de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în câmpul său;
32 Mmbeju jene jajishoko kupunda mmbeju yowe, ikabheje jimelaga jinakula nipunda yalya yowe munngunda, nibha malinga nkongo gwankulungwa, nkali ijuni inakwiyashenga maui nnyambi yakwe.”
Care, într-adevăr, este cea mai mică dintre toate semințele; dar după ce a crescut, este cea mai mare între ierburi și se face un copac, încât păsările cerului vin și cuibăresc în ramurile lui.
33 A Yeshu gubhaabalanjilenje lutango luna, “Upalume gwa Kunnugu ushilandana na ngedule jibhatolile bhakongwe bhamo, gwaangenye na utandi madebhe gabhili na nushu, utandi gowe guumwishe.”
Le-a spus altă parabolă: Împărăția cerului se aseamănă cu dospeala, pe care o femeie a luat-o și a ascuns-o în trei măsuri de făină, până a dospit totul.
34 A Yeshu bhashinkwaalugulilanga bhandu gene gowego kwa ndango. Bhangaalugulilanga shindu shoshowe gwangali ndango,
Toate acestea le-a spus Isus mulțimilor în parabole; și fără parabolă nu le vorbea.
35 nkupinga litimilile lyelila, lyalugwilwe na ankulondola bha a Nnungu, “Shimelekete nabhonji kwa ndango Shing'unukule gaishiywe tandubhila kupanganywa kwa shilambolyo.”
Ca să se împlinească ce fusese spus prin profetul care zice: Îmi voi deschide gura în parabole; voi rosti lucruri ținute în taină de la întemeierea lumii.
36 Kungai a Yeshu gubhaalajilenje bhandunji bhala, gubhajinjile nnyumba. Bhaajiganywa bhabho gubhaajendelenje, gubhaabhalanjilenje, “Nntulugulile ukoto ga lutango lwa likonde munngunda.”
Atunci Isus a dat drumul mulțimii și a intrat în casă; și discipolii lui au venit la el, spunând: Explică-ne parabola neghinelor din câmp.
37 A Yeshu gubhaabhalanjilenje, “Apanda mmbeju ya mmbone ila, Mwana juka Mundu,
Iar el a răspuns și le-a zis: Cel ce seamănă sămânța bună este Fiul omului;
38 Nngunda gula shilambolyo. Mmbeju ya mmbone ila, bhandunji bhalinginji Muupalume gwa Kunnungu. Ikabheje likonde lila bhandunji bhaka Lishetani.
Câmpul este lumea; sămânța bună sunt copiii împărăției; dar neghinele sunt copiii celui rău.
39 Mmagongo apandile likonde lila ni Lishetani. Mauno, mpelo gwa shilambolyo na bhaunanga, ashimalaika. (aiōn g165)
Iar dușmanul care i-a semănat este diavolul; secerișul este sfârșitul lumii; și secerătorii sunt îngerii. (aiōn g165)
40 Malinga makonde shigakuti kumbililwa nijokwa moto, pushijiyebha lyubha lya mpelo gwa shilambolyo. (aiōn g165)
Așadar după cum neghinele sunt strânse și arse în foc, așa va fi la sfârșitul acestei lumi. (aiōn g165)
41 Mwana juka Mundu apinga kwatumanga ashimalaika bhakwe bhakaalopolanje koposhela Muupalume gwabho bhowenji bhalinginji shiumilo sha bhandu kutenda yambi, na bhowe bhaatendanga ya nyata.
Fiul omului va trimite înainte pe îngerii săi și vor strânge din împărăția lui toate cele ce poticnesc și pe cei ce fac nelegiuire;
42 Nikwaaleshelanga nnishembo lya moto, kweneko bhapinga gutanga na tauna meno.
Și îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
43 Kungai, bhanguja bhala bhapinga ng'anyimanga mbuti lyubha Muupalume gwa Ainabhabhonji. Akwete makutujo na apilikane!
Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.
44 “Upalume gwa Kunnungu unalandana na shibhiko shiishiwe munngunda. Mundu jumo gwashibhweni, gwashiishiye kabhili. Ashinkuangalala kwa kaje, gwapite kuusha yowe yakwete, gwaumile nngunda gula.
Din nou, împărăția cerului este asemănătoare unui tezaur ascuns într-un câmp; pe care, când un om îl găsește îl ascunde și de bucuria lui se duce și vinde tot ce are și cumpără câmpul acela.
45 “Kabhili, Upalume gwa Kunnungu unalandana naka mundu jumo ausha indu, nkuloleya liganga lya konja lya mmbiya yaigwinji lishemwa lulu.
Din nou, împărăția cerului se aseamănă cu un om, un comerciant, care caută perle frumoase;
46 Akajibhoneje lulu jimo ja mmbiya yaigwinji, gwapite usha yowe yaakwete, gwaumile lulu jila.
Care după ce a găsit o perlă foarte prețioasă, s-a dus și a vândut tot ce a avut și a cumpărat-o.
47 “Kabhili, Upalume gwa Kunnungu unalandana na lyau litejilwe mmashi, yamaki ya kila namuna gwiitanjile.
Din nou, împărăția cerului se aseamănă cu o plasă aruncată în mare și care a adunat din fiecare fel,
48 Lyau lila likagumbaleje, bhandunji gubhautilenje kunyenje bhaali, gubhatemingenenje, gubhaagwilenje yamaki ya mmbone gubhatajilenje mwiikapu yabhonji na yangali ya mmbone gubhaijailenje.
Pe care, după ce a fost plină, au scos-o la țărm și au șezut și au strâns în vase ce era bun, dar au aruncat ce era stricat.
49 Nneyo pushijiyebha kumpelo gwa shilambolyo, shibhakoposhelanje ashimalaika, bhapinga agulanya bhandunji, bhangali bha mmbone na bhakwetenje aki, (aiōn g165)
Astfel va fi la sfârșitul lumii; îngerii vor ieși și vor reteza pe cei stricați din mijlocul drepților, (aiōn g165)
50 na kwaleshelanga pa moto bhangali bha mmbonebho. Kweneko shibhagutanje na tauna meno.”
Și îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
51 A Yeshu gubhaabhushiyenje, “Bhuli, nngaelewenje gene gowego?” Gubhaajangwilenje, “Elo.”
Isus le-a spus: Ați înțeles toate acestea? Ei i-au spus: Da, Doamne.
52 Nabhalabho gubhaabhalanjilenje, “Bhai nneyo, kila bhaajiganya bha Shalia bhajigenywe ga Upalume gwa Kunnungu, bhanalandana na bhayene nyumba bhashoya nshibhiko shabho indu ya ambi na ya bhukala.”
Atunci el le-a spus: Din această cauză fiecare scrib învățat despre împărăția cerului este asemănător unui om gospodar, care scoate din tezaurul lui lucruri noi și vechi.
53 A Yeshu bhakamaliyeje kubheleketa ndango yoweyo gubhaijabhulile,
Și s-a întâmplat că după ce a terminat Isus parabolele acestea, a plecat de acolo.
54 gubhapite kushijiji shabho ku Nashaleti. Kweneko gubhaajigenyenje bhandunji nshinagogi jabhonji, mpaka gubhakanganigwenje, gubhashitenje, “Jweneju kwapatile kwei lwene lunda na mashili ga tenda yene ilapoi?
Și după ce a venit în patria sa, îi învăța în sinagoga lor, într-atât că ei erau înmărmuriți și spuneau: De unde are acest om această înțelepciune și faptele puternice?
55 Bhuli, jweneju nngabha mwanagwabho apundi shelemala bhala? Bhuli, akwabhe nngabha a Malia na ashapwakwe nngabha a Yakobho na a Yoshepu na a Shimoni na a Yuda?
Nu este acesta fiul tâmplarului? Nu este mama lui numită Maria; și frații lui, Iacov și Iose și Simon și Iuda?
56 Bhuli, ashalumbugwe, bhowe nngabha tulitama nabhonji pano? Bhai, kwapatile kwei gene gowega?”
Și nu sunt toate surorile lui cu noi? Atunci de unde are acest om toate acestea?
57 Bhai, gubhaashimilenje. Ikabheje a Yeshu gubhaalugulilenje, “Nkulondola jwa a Nnungu akalepela kukuywa, ikabheje pa shilambo shakwe na kunngwakwe!”
Și s-au poticnit de el. Dar Isus le-a spus: Un profet nu este disprețuit decât în patria sa și în casa lui.
58 Kwa nneyo, bhangatenda ilapo yaigwinji pepala kwa ligongo lya ungakulupalila gwabhonji.
Și nu a făcut multe fapte puternice acolo din cauza necredinței lor.
