Matiu 5
1 A, i tona kitenga i te whakaminenga, ka haere ia ki runga ki te maunga: a, no ka noho ia, ka haere ana akonga ki a ia:
Văzând mulțimile, S-a suit pe munte. După ce a șezut, discipolii Lui au venit la El.
2 Na ka puaki tona mangai, a ka whakaako ia i a ratou, ka mea,
El a deschis gura și i-a învățat, zicând: ,
3 Ka koa te hunga he rawakore nei te wairua: no ratou hoki te rangatiratanga o te rangi.
“Ferice de cei săraci cu duhul! pentru că a lor este Împărăția Cerurilor.
4 Ka koa te hunga e tangi ana: ka whakamarietia hoki ratou.
Ferice de cei ce plâng! pentru că vor fi mângâiați.
5 Ka koa te hunga ngakau mahaki: ka riro hoki i a ratou te whenua.
Ferice de cei blânzi! căci ei vor moșteni pământul.
6 Ka koa te hunga e hiakai ana, e hiainu ana, ki te tika: e makona hoki ratou.
Ferice de cei ce flămânzesc și însetează după dreptate, pentru că vor fi umplute.
7 Ka koa te hunga tohu tangata: e tohungia hoki ratou.
Ferice de cei milostivi! pentru că ei vor obține îndurare.
8 Ka koa te hunga ngakau ma: e kite hoki ratou i te Atua.
Ferice de cei cu inima curată! pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu.
9 Ka koa te hunga hohou rongo: ka huaina hoki ratou he tamariki na te Atua.
Fericiți făcătorii de pace! pentru că ei se vor numi copii ai lui Dumnezeu.
10 Ka koa te hunga e whakatoia ana mo te tika: no ratou hoki te rangatiratanga o te rangi.
Ferice de cei ce au fost prigoniți pentru dreptate, pentru că a lor este Împărăția Cerurilor.
11 Ka koa koutou ina tawai ratou i a koutou, ina whakatoi, ina puaki i a ratou nga kupu kino katoa mo koutou, he mea teka, he whakaaro hoki ki ahau.
Ferice de voi, când vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor zice tot felul de lucruri rele împotriva voastră, pe nedrept, din pricina Mea.
12 Kia hari, kia whakamanamana: he rahi hoki te utu mo koutou i te rangi: he penei hoki ta ratou whakatoi i nga poropiti i mua i a koutou.
Bucurați-vă și vă veseliți, căci mare este răsplata voastră în ceruri. Căci așa au prigonit ei pe profeții care au fost înaintea voastră.
13 Ko koutou te tote o te whenua: otira ki te hemo te ha o te tote, ma te aha e whai tikanga tote ai? heoi ano tona painga, na ka akiritia ki waho, ka takahia e nga tangata.
Voi sunteți sarea pământului; dar dacă sarea și-a pierdut gustul, cu ce se va săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
14 Ko koutou te whakamarama o te ao. E kore e ngaro te pa e tu ana i runga maunga.
Tu ești lumina lumii. O cetate situată pe un deal nu poate fi ascunsă.
15 E kore hoki e tahuna te rama, e whakaturia ki raro o te mehua, engari ki runga ki te turanga; a ka tiaho ki nga tangata katoa i roto i te whare.
Nici nu aprindeți o lampă și nu o puneți sub un coș de măsurat, ci pe un stativ, și ea luminează tuturor celor care sunt în casă.
16 Waihoki kia tiaho to koutou marama ki te aroaro o nga tangata, kia kite ai ratou i a koutou hanga pai, kia whakakororia ai i to koutou Matua i te rangi.
Tot așa, lumina voastră să strălucească înaintea oamenilor, ca să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.
17 Kei mea koutou i haere mai ahau ki te whakakahore i te ture, i nga poropiti ranei; kihai ahau i haere mai ki te whakakahore, engari ki te whakatutuki.
“Să nu credeți că am venit să distrug Legea și proorocii. Nu am venit să distrug, ci să împlinesc.
18 He tino pono hoki taku e mea nei ki a koutou, Pahemo noa te rangi me te whenua, e kore tetahi tongi, tetahi tohu ranei o te ture e pahemo, kia rite katoa ra ano.
Căci, cu siguranță, vă spun că, până când vor trece cerul și pământul, nici cea mai mică literă și nici cea mai mică lovitură de peniță nu va trece în vreun fel din Lege, până când toate lucrurile vor fi împlinite.
19 Na, ki te whakakahore tetahi i tetahi mea iti rawa o enei kupu ako, a ka ako i nga tangata kia pera, ka kiia ia ko te iti rawa i te rangatiratanga o te rangi: engari ki te whakaritea e tetahi, ki te whakaakona, ka kiia ia he nui i te rangatirata nga o te rangi.
De aceea, oricine va călca una dintre aceste porunci mai mici și va învăța pe alții să facă așa, va fi numit cel mai mic în Împărăția cerurilor; dar oricine le va împlini și le va învăța va fi numit mare în Împărăția cerurilor.
20 Ko taku kupu hoki tenei ki a koutou, Ki te kore e nui ake ta koutou mahi tika i ta nga karaipi ratou ko nga Parihi, e kore rawa koutou e tapoko ki te rangatiratanga o te rangi.
Căci vă spun că, dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, în niciun caz nu veți intra în Împărăția Cerurilor.
21 Kua rongo koutou, i korerotia ki nga tupuna, Kaua e patu tangata; a ki te patu tangata tetahi, ka tau te he ki a ia.
Ați auzit că s-a spus celor din vechime: “Să nu ucizi!” și că “Oricine va ucide va fi supus judecății”.
22 Na ko taku kupu tenei ki a koutou, Ki te riri noa tetahi ki tona teina, ka tau te he ki a ia; a ki te mea tetahi ki tona teina, Wairangi! ka tika kia komititia: na ki te mea tetahi, Poauau! ka tika mona te kapura o Kehena. (Geenna g1067)
Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său fără motiv va fi în primejdie de judecată. Oricine îi va spune fratelui său: “Raca!” va fi în pericol de consiliu. Oricine îi va spune: “Prostule!” va fi în pericol de focul gheenei. (Geenna g1067)
23 Na reira, ki te mauria e koe tau whakahere ki te aata, a ka mahara i reira i hara koe ki tou hoa;
“Deci, dacă îți aduci darul la altar și îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
24 Waiho tau whakahere i reira, i mua o te aata, a haere, matua houhia te rongo ki tou teina, ka haere ai, ka mau ai i tau whakahere.
lasă darul tău acolo, înaintea altarului, și du-te. Împăcați-vă mai întâi cu fratele vostru și apoi veniți și aduceți darul vostru.
25 Kia hohoro te whakarite i ta korua korero ko tou hoa tauwhainga, i a korua ano i te ara, kei tukua koe e te hoa tauwhainga ki te kaiwhakawa, a ka tukua e te kaiwhakawa ki te katipa, a ka maka koe ki te whare herehere.
Înțelege-te repede cu potrivnicul tău, cât timp ești cu el pe drum, ca nu cumva procurorul să te predea judecătorului, iar judecătorul să te predea ofițerului și să fii aruncat în închisoare.
26 He pono taku e mea atu nei ki a koe, E kore rawa koe e puta i reira, kia utua ra ano te patene whakamutunga.
Mai mult ca sigur vă spun că nu veți ieși nicidecum de acolo până nu veți plăti și ultimul bănuț.
27 Kua rongo koutou, i korerotia, Kaua e puremu:
Ați auzit că s-a zis: “Să nu preacurvești!”
28 Na ko taku kupu tenei ki a koutou, Ki te titiro tetahi ki te wahine, he hiahia ki a ia, kua puremu ke ia ki a ia i roto i tona ngakau.
Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca să o poftească, a preacurvit cu ea în inima lui.
29 Ki te he koe i tou kanohi matau, tikarohia, maka atu: he pai ke hoki ki a koe ki te ngaro tetahi wahi ou, a ka kore e maka tou tinana katoa ki Kehena. (Geenna g1067)
Dacă ochiul tău drept te face să te poticnești, smulge-l și aruncă-l de la tine. Căci este mai de folos să piară unul dintre membrele tale decât ca tot trupul tău să fie aruncat în gheenă. (Geenna g1067)
30 Ki te he ano hoki koe i tou ringa matau, poutoa, maka atu: he pai ke ki te mate tetahi wahi ou, a ka kore e maka tou tinana katoa ki Kehena. (Geenna g1067)
Dacă mâna ta dreaptă te face să te poticnești, taie-o și arunc-o departe de tine. Căci îți este mai de folos să piară unul din membrele tale, decât să fie aruncat tot trupul tău în Gheenă. (Geenna g1067)
31 I korerotia ano, Ki te whakarere tetahi i tana wahine, me hoatu ki a ia tetahi pukapuka whakarere:
“S-a mai spus: “Oricine își va renega nevasta, să-i dea un act de divorț.”
32 Na ko taku kupu tenei ki a koutou, Ki te whakarere tetahi i tana wahine, haunga mo te take moepuku, e mea ana ia i te wahine kia puremu: a ki te marena tetahi i te wahine i whakarerea, e puremu ana ia.
Dar Eu vă spun că oricine își reneagă nevasta, afară de motivul desfrânării, o face adulteră; și oricine se căsătorește cu ea după ce a fost renegată, comite adulter.
33 Kua rongo ano koutou, i korerotia ki nga tupuna, Kaua e oati teka, engari me whakamana au oati ki te Ariki:
“Ați auzit că s-a spus celor vechi: “Să nu faceți jurăminte false, ci să împliniți jurămintele voastre față de Domnul.”
34 Na ko taku kupu tenei ki a koutou, Kaua rawa tetahi mea e oatitia; kaua te rangi, ko to te Atua torona hoki ia:
Dar Eu vă spun să nu jurați deloc: nici pe cer, căci este tronul lui Dumnezeu,
35 Kaua hoki te whenua; ko te turanga hoki tera o ona waewae: kaua hoki a Hiruharama; ko te pa hoki tera o te Kingi nui.
nici pe pământ, căci este așternutul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, căci este cetatea marelui Împărat.
36 Kaua ano e oatitia tou matenga, e kore hoki e ahei i a koe te mea kia ma tetahi makawe, kia mangu ranei.
Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poți face nici un fir de păr alb sau negru.
37 Erangi ko tenei hei kupu ma koutou, Ae, ae; Kahore, kahore: no te mea ki te maha atu i ena, no te kino.
Ci să fie “Da” al tău “Da” și “Nu” al tău “Nu”. Tot ce este mai mult decât acestea este de la cel rău.
38 Kua rongo koutou i korerotia, He kanohi mo te kanohi, he niho mo te niho:
Ați auzit că s-a spus: “Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”.
39 Na ko taku kupu tenei ki a koutou, Kaua e whakauaua atu ki te kino; erangi ki te pakia tou paparinga matau e tetahi, whakaangahia atu hoki tera ki a ia.
Dar Eu vă spun: Nu vă împotriviți celui rău; ci, dacă te lovește cineva peste obrazul drept, întoarce-i și celălalt obraz.
40 A ki te mea tetahi kia whakawakia koe, ka tangohia tou koti, tukua atu hoki tou ngeri ki a ia.
Dacă cineva te dă în judecată ca să-ți ia haina, lasă-i și haina ta.
41 A ki te tonoa koe e tetahi kia haere kotahi te maero, kia rua au e haere tahi ai me ia.
Oricine vă silește să mergeți o milă, mergeți cu el două.
42 Hoatu ki te tangata e tono mea ana i a koe, kaua hoki e tahuri ke i te tangata e mea ana ki te taonga tarewa i a koe.
Dă-i celui care îți cere și nu refuza pe cel care vrea să se împrumute de la tine.
43 Kua rongo koutou i korerotia, Kia aroha ki tou hoa tata, kia kino hoki ki tou hoa whawhai:
Ați auzit că s-a spus: “Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău.
44 Na ko taku kupu tenei ki a koutou, Arohaina o koutou hoa whawhai, manaakitia te hunga e kanga ana i a koutou, kia pai te mahi ki te hunga e kino ana ki a koutou, me inoi hoki mo te hunga e whakawhiu ana i a koutou, e whakatoi ana i a koutou;
Dar Eu vă spun: iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă maltratează și vă prigonesc,
45 Kia tupu ai koutou hei tamariki ma to koutou Matua i te rangi: e mea nei hoki ia i tona ra kia whiti ki te hunga kino, ki te hunga pai, kia ua hoki te ua ki te hunga tika, ki te hunga he.
ca să fiți copii ai Tatălui vostru care este în ceruri. Căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.
46 Ki te aroha hoki koutou ki te hunga e aroha ana ki a koutou, he aha te utu e riro i a koutou? Kahore ianei nga pupirikana e pena?
Căci, dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți voi? Oare nici măcar vameșii nu fac la fel?
47 A ki te oha koutou ki o koutou teina anake, he aha ta koutou mahi i nui ake i ta etahi? kahore ianei nga tauiwi e pena hoki?
Dacă nu faci decât să-ți saluți prietenii, ce faci tu mai mult decât ceilalți? Nu fac la fel și vameșii?
48 Na kia tika koutou, kia pera me to koutou Matua i te rangi e tika ana.
De aceea, voi să fiți desăvârșiți, după cum Tatăl vostru din ceruri este desăvârșit.
