Hopa 4

1 Katahi a Eripata Temani ka oho, ka mea,

Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:

2 Ki te anga matou ki te korero ki a koe, e pouri ranei koe? otira e taea e wai te pehi te kupu?

Dacă încercăm să vorbim îndeaproape cu tine, vei fi mâhnit? Dar cine se poate opri de la a vorbi?

3 Nana, he tokomaha i whakaakona e koe: nau hoki i whakakaha nga ringa kahakore.

Iată, tu ai instruit pe mulți și ai întărit mâinile slabe.

4 Ara ana i au kupu te tangata e hinga ana; nau hoki i kaha ai nga turi kua piko.

Cuvintele tale au susținut pe cel ce cădea și ai întărit genunchii slabi.

5 Inaianei kua tae mai ki a koe, a e hemo ana koe: e pa ana ki a koe, ohorere ana koe.

Dar acum aceasta a venit peste tine și leșini; te atinge și ești tulburat.

6 He taka ianei kei tou wehi ki te Atua he okiokinga whakaaro mou? Kei te tapatahi o ou huarahi he tumanakohanga mou?

Nu este aceasta teama ta, încrederea ta, speranța ta și integritatea căilor tale?

7 Maharatia ra, ko wai o nga tangata harakore i huna? I ngaro ranei ki hea te hunga tika?

Amintește-ți, te rog, cine a pierit vreodată, fiind nevinovat? Sau unde au fost stârpiți cei drepți?

8 Ko taku hoki tenei i kite ai, ko te hunga e parau ana i te he, e rua ana i te raruraru, ko ia ra ano ta ratou e kokoti ai.

După cum am văzut, cei ce ară nelegiuire și seamănă stricăciune, seceră aceleași lucruri.

9 Huna ana ratou e te ha o te Atua, moti iho ratou i te hau o tona riri.

Prin pufnirea lui Dumnezeu ei pier și prin suflarea nărilor sale sunt mistuiți.

10 Ko te hamama o te raiona, ko te reo o te raiona tutu, ko nga niho o nga kuao raiona, whati ana.

Răcnetul leului și vocea leului feroce și dinții leilor tineri, sunt frânte.

11 Ngaro ana te raiona katua i te kore kai, a marara noa atu nga kuao a te raiona.

Leul bătrân piere din lipsă de pradă și puii leoaicei tari sunt împrăștiați peste tot.

12 Na i kawea pukutia mai he korero ki ahau, a kapohia ana e toku taringa he komuhumuhu.

Acum un lucru mi-a fost adus în ascuns și urechea mea a primit puțin din acesta.

13 I nga whakaaroaronga, no nga kite o te po, i te mea ka au iho te moe a te tangata,

În gândurile din viziunile nopții, când somn adânc cade peste oameni,

14 Ka pa te wehi ki ahau, me te ihiihi, a wiri ana oku wheua katoa.

Teamă a venit asupra mea și cutremur, care a făcut toate oasele mele să tremure.

15 Na ka tika atu he wairua i toku aroaro, tutu ana nga huruhuru o toku kikokiko.

Atunci un duh a trecut înaintea feței mele; părul cărnii mele s-a zbârlit;

16 Tu ana ia, otiia kihai ahau i mohio ki tona mata; he ahua te mea i toku aroaro: tu puku ana; na ka rongo ahau i te reo e ki ana,

A stat pe loc, dar nu i-am putut distinge forma; o imagine a fost înaintea ochilor mei, era liniște și am auzit o voce, spunând:

17 He nui atu ranei te tika o te tangata i to te Atua? He nui atu ranei i to tona Kaihanga to ma o te tangata?

Să fie omul muritor mai drept decât Dumnezeu? Să fie un om mai pur decât făcătorul său?

18 Nana, kahore rawa ia e whakawhirinaki ki ana pononga; a ki tana, he he kei ana anahera.

Iată, el nu și-a pus încrederea în servitorii săi; și pe îngerii săi i-a acuzat de nebunie.

19 Tera atu to te hunga e noho ana i roto i nga whare uku, he puehu to ratou turanga; mongamonga kau ratou i te aroaro o te purehurehu.

Cu cât mai puțin în cei ce locuiesc în case de lut, a căror temelie este în țărână, care sunt zdrobite înaintea moliei?

20 I waenganui o te ata, o te ahiahi, ka whakangaromia ratou; huna ana ratou ake tonu atu, te ai tetahi hei whakaaro atu.

Ei sunt nimiciți de dimineața până seara, ei pier pentru totdeauna fără ca cineva să ia aminte.

21 Kahore ranei to ratou taura here teneti i motuhia i roto i a ratou? Mate ana ratou, kahore hoki he matauranga.

Nu va dispărea măreția care este în ei? Ei mor, chiar fără înțelepciune.