Ekoruhe 21

1 A ko nga whakariteritenga enei e whakatakotoria e koe ki to ratou aroaro.

Și acestea sunt judecățile pe care le vei pune înaintea lor.

2 Ki te hoki koe i tetahi pononga Hiperu, e ono nga tau e mahi i a ia: a i te whitu ka haere noa atu, kaua he utu.

Dacă tu cumperi un servitor evreu, el va servi șase ani, și în anul al șaptelea va ieși liber pe gratis.

3 Ki te mea he takakau ia i tona haerenga mai, me haere atu ano he takakau: ki te mea he wahine tana, ko raua ko tana wahine e haere.

Dacă a intrat singur, va ieși singur; dacă a fost căsătorit, atunci soția lui va ieși cu el.

4 Ki te mea na tona ariki te wahine i hoatu ki a ia, a ka whanau a raua tama, tamahine ranei; ma tona ariki te wahine ratou ko ana tamariki, ko ia anake e haere.

Dacă stăpânul lui i-a dat o soție și ea i-a născut fii sau fiice, soția și copiii ei vor fi ai stăpânului ei, iar el va ieși singur.

5 A ki te mea matanui te pononga, E aroha ana ahau ki toku ariki, ki taku wahine, ki aku tamariki; e kore ahau e haere noa atu:

Și dacă servitorul va spune pe față: Iubesc pe stăpânul meu, pe soția mea și pe copiii mei; nu voi ieși liber;

6 Na, me kawe ia e tona ariki ki te Atua; me kawe hoki ia e ia ki te tatau, ki te pou ranei o te tatau: a ka pokaia tona taringa e tona ariki ki te oka; a ka oti iho ia hei kaimahi mana.

Atunci stăpânul lui îl va duce la judecători; de asemenea îl va duce la ușă sau la ușorul ușii; și stăpânul lui să îi găurească urechea cu o sulă; și îi va servi pentru totdeauna.

7 Ki te hokona atu hoki e tetahi tangata tana tamahine hei pononga, e kore e rite tona haerenga ki waho ki te haerenga o nga pononga tane.

Și dacă un bărbat își vinde fiica să fie servitoare, ea nu va ieși așa cum ies servitorii.

8 Ki te kino ia ki te titiro a tona ariki, i taumau nei i a ia mana, na, me whakahoki ia mo tetahi utu: e kore e ahei te hoko i a ia ki tetahi iwi ke; mona hoki i tinihanga ki a ia.

Dacă ea nu place stăpânului ei, care a logodit-o cu el, atunci el o va lăsa să fie răscumpărată; dar nu va avea nicio putere să o vândă unei națiuni străine, fiindcă s-a purtat înșelător cu ea.

9 A ki te taumautia ia e ia ma tana tama, kia rite ki te tikanga ki nga tamahine tupu tana e mea ai ki a ia.

Iar dacă el a logodit-o cu fiul său, el se va purta cu ea după obiceiul fiicelor.

10 Ki te tango ia i tetahi atu wahine mana kaua e whakaititia e ia te kai ma tera, te kakahu mona, me ta raua moe tahi.

Iar dacă îi ia o altă soție, mâncarea ei, haina ei și dreptul ei de soție, el nu le va micșora.

11 A ki te kahore enei mea e toru e meatia e ia ki a ia, na, me haere noa atu ia, kaua he moni.

Și dacă nu îi face acestea trei, atunci ea va ieși liberă, fără bani.

12 Ki te patu tetahi i te tangata kia mate, me tino whakamate ano ia.

Cel ce lovește un om și acesta moare, să fie cu siguranță dat la moarte.

13 A ki te kahore tetahi e whanga atu, a ka mea te Atua kia tupono ki tona ringa; na, maku e whakarite ki a koe te wahi e rere ai ia.

Și dacă un bărbat nu stă la pândă, ci Dumnezeu îl dă pe acela în mâna lui, atunci îți voi rândui un loc în care el să fugă.

14 Tena ko tenei i poka noa te tangata ki tona hoa, ki te kohuru tinihanga i a ia; me tango ia e koe i taku aata, kia mate ai ia.

Dar dacă un om vine cu intenție asupra aproapelui său ca să îl ucidă cu vicleșug, ia-l de la altarul meu, ca el să moară.

15 Me tino whakamate ano hoki te tangata e patu ana i tona papa, i tona whaea ranei.

Și cel ce lovește pe tatăl său, sau pe mama sa, să fie cu siguranță dat la moarte.

16 Ko te tangata hoki e tahae ana i tetahi tangata, a hokona ana e ia, e kitea ana ranei ki tona ringa, me tino whakamate ano ia.

Și cel ce fură un om și îl vinde, sau dacă va fi găsit în mâna lui, să fie cu siguranță dat la moarte.

17 Me tino whakamate ano hoki te tangata e kanga ana i tona papa, i tona whaea ranei.

Și cel ce blestemă pe tatăl său, sau pe mama sa, să fie cu siguranță dat la moarte.

18 Ki te whawhai hoki etahi tangata ki a raua a ka akina tona hoa e tetahi ki te kohatu, ka motokia ranei, a kahore ia e mate, engari ka takoto i runga i te moenga;

Și dacă oamenii se ceartă și unul lovește pe altul cu o piatră, sau cu pumnul și el nu moare, dar cade la pat,

19 Ki te ara ake ia, a ka haereere ki waho me te toko i tana tokotoko, katahi ka kore te hara o te tangata i patua ai ia; otiia me utu e ia tona whakamangeretanga ki te mahi, me mea hoki kia ata rongoatia kia ora ai.

Dacă el se ridică din nou și umblă pe afară sprijinit în toiagul său, atunci cel ce l-a lovit va fi achitat; numai că el va plăti pentru timpul lui pierdut și îi va face să fie complet vindecat.

20 Ki te patu hoki te tangata i tana pononga tane, i tana pononga wahine ranei, ki te rakau, a ka mate i raro iho i tona ringa; me ata takitaki tona matenga.

Și dacă un bărbat lovește pe servitorul său, sau pe servitoarea sa, cu un toiag și acesta moare sub mâna lui, să fie cu siguranță pedepsit.

21 Otiia ki te ora ia, kotahi, e rua ranei, nga ra, e kore e takitakina: no te mea ko tana moni ia.

Cu toate acestea, dacă el continuă să trăiască o zi sau două, să nu fie pedepsit, pentru că el este banul lui.

22 Ki te whawhai etahi tangata ki a ratou, a ka whara tetahi wahine e hapu ana, a ka materoto tana tamaiti, otiia kahore atu he he, me tango he utu i a ia, ara ta te tahu o te wahine e whakarite ai ki a ia; hei ta nga kaiwhakawa e mea ai tana e hom ai ai.

Dacă oamenii se ceartă și rănesc o femeie însărcinată, așa încât rodul ei iese din ea și totuși nu urmează vătămare, el să fie pedepsit cu siguranță, conform cu ceea ce soțul femeii va așeza peste el; și va plăti așa cum judecătorii hotărăsc.

23 Engari ki te mate, na, me homai e koe he mate hei utu mo te mate,

Și dacă urmează vreo vătămare, atunci vei da viață pentru viață,

24 He kanohi mo te kanohi, he niho mo te niho, he ringa mo te ringa, he waewae mo te waewae,

Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior,

25 He wera mo te wera, he motu mo te motu, he karawarawa mo te karawarawa.

Arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie.

26 Ki te patua e te tangata te kanohi o tana pononga tane, te kanohi ranei o tana pononga wahine, a ka matapotia; me tuku kia haere noa atu, hei utu mo tona kanohi.

Și dacă un om lovește ochiul servitorului său, sau ochiul servitoarei sale, astfel încât acesta piere, îl va lăsa să plece liber pentru ochiul lui.

27 A ki te patua e ia kia marere te niho o tana pononga tane, te niho ranei o tana pononga wahine; me tuku kia haere noa atu, hei utu mo tona niho.

Și dacă îi zboară dintele servitorului său, sau dintele servitoarei sale, îl va lăsa să plece liber pentru dintele său.

28 Ki te werohia tetahi tangata, tetahi wahine ranei, e te kau, a ka mate; me tino aki te kau ki te kohatu, kaua ano hoki ona kikokiko e kainga; a ka tukua noatia atu te rangatira o te kau.

Dacă un bou împunge un bărbat sau o femeie, astfel încât ei mor, atunci boul să fie cu siguranță ucis cu pietre iar carnea sa să nu fie mâncată; dar proprietarul boului să fie achitat.

29 Otiia ki te mea he kau wero ia no mua, a kua whakaaturia ki tona rangatira, a kahore ia e tiaki i a ia, a ka mate i a ia tetahi tangata, tetahi wahine ranei; me aki te kau ki te kohatu, me whakamate ano hoki tona rangatira.

Dar dacă boul era cunoscut mai demult că împunge cu coarnele lui și i-a fost făcut cunoscut proprietarului, iar acesta nu l-a ținut înăuntru și boul a ucis un bărbat sau o femeie, boul să fie ucis cu pietre și proprietarul lui de asemenea să fie dat la moarte.

30 Ki te whakaritea kia homai e ia he moni, me homai e ia hei utu mo tona ora te mea i whakaritea ki a ia.

Și dacă i se va impune o sumă de bani, atunci el va da pentru răscumpărarea vieții sale orice îi este impus.

31 Ki te mea he tama, he kotiro ranei i werohia e ia, kia rite ano ki tenei tikanga te meatanga ki a ia.

Fie că boul a împuns un fiu, sau a împuns o fiică, îi va fi făcut conform cu această judecată.

32 Ki te wero te kau i tetahi pononga tane, i tetahi pononga wahine ranei; kia toru tekau nga hekere hiriwa e homai ki to raua ariki, me aki hoki te kau ki te kohatu.

Dacă boul va împinge un servitor sau o servitoare, proprietarul va da stăpânului lor treizeci de șekeli de argint și boul să fie ucis cu pietre.

33 Ki te whakatuwhera hoki te tangata i tetahi poka, ki te keria ranei e te tangata tetahi poka, a e kore e hipokina e ia, a ka taka he kau, he kaihe ranei ki roto;

Și dacă un om va deschide o groapă, sau dacă un om va săpa o groapă și nu o acoperă și un bou sau un măgar cade în ea,

34 Me utu e te tangata nana te poka, me homai he moni e ia ki to raua ariki; a mana te mea mate.

Proprietarul gropii îl va plăti și va da bani proprietarului acelora; și vita moartă va fi a lui.

35 Ki te tukia te kau a tetahi tangata e te kau e tetahi, a ka mate; na, me hoko e raua te kau ora, ka wehe ai i ona tutu; me wehe ano hoki e raua te mea kua mate.

Și dacă boul unui bărbat vatămă boul altuia, astfel încât moare, atunci vor vinde boul viu și vor împărți banii de la el; și boul mort de asemenea ei îl vor împărți.

36 Otiia ki te mea i mohiotia he kau wero ia no mua, a kahore i tiakina e tona ariki, me utu e ia te kau ki te kau; a mana te mea mate.

Și dacă este cunoscut că acel bou obișnuia să împingă mai demult iar proprietarul lui nu l-a ținut înăuntru, el cu siguranță va plăti bou pentru bou; și boul mort va fi al lui.