< Tiuteronomi 21 >
1 E kitea te tangata i whakamatea ki te whenua i homai e Ihowa, e tou Atua, hei kainga mou, e takoto ana i te parae, a kahore e mohiotia na wai i patu:
Dacă în ţara, pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău să o stăpâneşti, se va găsi un om ucis, zăcând în câmp, şi nu se ştie cine l-a ucis,
2 Na me puta mai ou kaumatua me ou kaiwhakawa, ka whanganga atu ki nga pa i tetahi taha o te tupapaku, i tetahi taha:
Atunci bătrânii tăi şi judecătorii tăi să iasă şi să măsoare până la cetăţile care sunt împrejurul celui ucis,
3 Na ko te pa e tata ana ki te tupapaku, me tiki e nga kaumatua o taua pa tetahi kuao kau, hei te uha, hei te mea kahore ano i whakamahia, kahore nei i to ioka:
Şi va fi astfel, din cetatea care este lângă cel ucis, bătrânii cetăţii aceleia să ia o viţea, cu care nu s-a lucrat şi care nu a tras la jug;
4 Me kawe ano hoki e nga kaumatua o taua pa te kuao kau ki raro, ki tetahi awaawa wai, kahore nei i ngakia, i whakatokia ranei, ka whawhati ai i te kaki o te kau ki reira, ki te awaawa:
Şi bătrânii cetăţii aceleia să coboare viţeaua într-o vale nelucrată, în care nici nu s-a recoltat nici nu s-a semănat, şi să frângă gâtul viţelei acolo în vale,
5 Na ka whakatata nga tohunga, nga tama a Riwai; ko ratou hoki ta Ihowa, ta tou Atua, i whiriwhiri ai hei minita ki a ia, hei manaaki ano hoki i runga i te ingoa o Ihowa; a ma ratou te kupu mo nga tautohe katoa, mo nga patu katoa:
Şi preoţii, fiii lui Levi, să se apropie, pentru că pe ei i-a ales DOMNUL Dumnezeul tău să îi servească şi să binecuvânteze în numele DOMNULUI; şi prin cuvântul lor să fie încercată orice ceartă şi orice lovitură,
6 Na me horoi e nga kaumatua katoa o taua pa, e tata ana ki te tupapaku, o ratou ringa ki runga ki te kuao kau i whatiia nei te kaki ki te awaawa:
Şi toţi bătrânii cetăţii aceleia, care este lângă cel ucis, să îşi spele mâinile deasupra viţelei decapitate în vale,
7 Na ka korero ratou, ka mea, Kihai i whakahekea tenei toto e o matou ringa, kihai ano o matou kanohi i kite.
Şi să răspundă şi să zică: Mâinile noastre nu au vărsat acest sânge, nici ochii noştri nu au văzut.
8 Kia maria ki tou iwi ki a Iharaira, e Ihowa, i hokona nei e koe, kaua ano hoki e whakairia he toto harakore ki runga ki tau iwi, ki a Iharaira. Na ka whai whakamarie ratou mo aua toto.
Fii milostiv, Doamne, faţă de poporul tău Israel, pe care l-ai răscumpărat, şi nu pune sânge nevinovat în contul poporului tău Israel. Şi sângele li se va ierta.
9 Penei ka whakakorea te toto harakore i roto i a koe, ina mea koe i te mea e tika ana ki ta Ihowa titiro.
Astfel să îndepărtezi sângele nevinovat din mijlocul tău, când vei face ce este drept înaintea ochilor DOMNULUI.
10 Ka haere koe ki te whawhai ki ou hoariri, a ka homai ratou e Ihowa, e tou Atua, ki ou ringa, a ka whakaraua ratou e koe hei whakarau;
Când vei ieşi la război împotriva duşmanilor tăi şi DOMNUL Dumnezeul tău îi va da în mâinile tale şi îi vei lua captivi,
11 A ka kite koe i tetahi wahine ataahua i roto i nga whakarau, a ka hiahia koe ki a ia, ka mea ki te tango i a ia hei wahine mau;
Şi între cei captivi vei vedea o femeie frumoasă şi vei avea dorinţă spre ea şi vei voi să ţi-o iei de soţie,
12 Na me kawe ia e koe ki tou whare; a me heu e ia tona matenga, ka whakapai i ona maikuku;
Atunci să o aduci la tine în casa ta şi să îşi radă capul şi să îşi taie unghiile;
13 Na me whakarere e ia te kakahu o tona whakaraunga, a ka noho ki tou whare, ka tangi ki tona papa, ki tona whaea, kia kotahi tino marama; a muri iho ka haere atu koe ki a ia, a ka meinga hei tahu ki a ia, ko ia hoki hei wahine mau.
Şi să îşi lepede hainele captivităţii ei de pe ea şi să rămână în casa ta şi să plângă pe tatăl ei şi pe mama ei o lună întreagă, şi după aceea să intri la ea şi să fii soţul ei şi ea să fie soţia ta.
14 A, ki te kahore koe whakaahuareka ki a ia, me tuku atu ia e koe ki tana wahi e pai ai, kaua rawa e hokona ki te moni, kaua hoki e waiho hei mea pononga; he mea hoki kua whakaititia nei ia e koe.
Şi va fi astfel, dacă nu găseşti plăcere în ea, să îi dai drumul să meargă încotro voieşte; dar să nu o vinzi deloc pe bani; să nu faci comerţ cu ea, pentru că ai înjosit-o.
15 Ki te tokorua nga wahine a tetahi tangata, kotahi e arohaina ana, kotahi e kinongia ana, a kua whanau he tamariki mana i te mea e arohaina ana, i te mea hoki e kinongia ana; a na te mea e kinongia ana te tama matamua:
Dacă un bărbat are două soţii, una iubită şi alta neiubită, şi i-au născut copii, atât cea iubită cât şi cea neiubită, şi dacă fiul întâi-născut este al celei ce nu era iubită,
16 A, ka tae ki te ra e whakarerea iho ai e ia ana mea ma ana tamariki, e kore e ahei kia meinga hei matamua te tama a te mea e arohaina ana, ara hei kauaemua mo te tino matamua, mo te tama e te wahine e kinongia ana:
Atunci va fi astfel: în ziua când va da moştenire fiilor săi ceea ce are, nu va putea face întâi-născut pe fiul celei iubite înaintea fiului celei ce nu era iubită, care este cel întâi-născut;
17 Engari me whakaae ia ki te tama a te mea e kinongia ana, ko ia te matamua, me hoatu ki a ia nga wahi e rua o ana mea katoa: no te mea ko ia te timatanga o tona kaha; mena nga tikanga o te matamua.
Ci să recunoască de întâi-născut pe fiul celei ce nu era iubită, dându-i o parte dublă din tot ce are, pentru că el este începutul puterii sale; dreptul de întâi-născut este al lui.
18 Ki te mea he whakakeke, he whakatoi, te tama a tetahi tangata, a kahore e rongo ki te reo o tona papa, ki te reo ranei o tona whaea, a ahakoa ka whiua e raua, kahore e rongo ki a raua:
Dacă un om are un fiu încăpățânat şi răzvrătit, care nu va asculta de vocea tatălui său, sau vocea mamei sale, şi când ei îl ceartă, nu le dă ascultare,
19 Na me mau tona papa raua ko tona whaea ki a ia, ka kawe i a ia ki nga kaumatua o tona pa, ki te kuwaha o tona wahi;
Atunci tatăl său şi mama sa să îl apuce şi să îl scoată la bătrânii cetăţii sale şi la poarta locului său.
20 A ka mea ki nga kaumatua o tona pa, Ko tenei tama a maua he whakakeke, he whakatoi, a e kore e rongo ki o maua reo; he tangata haututu, he poro haurangi.
Şi să spună bătrânilor cetăţii sale: Acest fiu al nostru este încăpățânat şi răzvrătit, nu ascultă de vocea noastră; este un lacom şi un beţiv.
21 Katahi nga tangata katoa o tona pa ka aki i a ia ki te kohatu, kia mate; a ka whakakorea atu e koe te kino i roto i a koe, a ka rongo a Iharaira katoa, ka wehi.
Şi toţi oamenii cetăţii sale să îl ucidă cu pietre, ca să moară, astfel să îndepărtezi răul din mijlocul vostru şi tot Israelul să audă şi să se teamă.
22 Ki te mea ano he hara to te tangata e tika ai te mate mona, a ka whakamatea, a ka taronatia e koe ki runga ki te rakau:
Şi dacă un om a făcut un păcat demn de moarte, şi este ucis, şi îl spânzuri de lemn,
23 Kaua e waiho tona tinana i runga i te rakau i te po, engari me tino tanu i taua rangi ano; he mea kainga hoki na te Atua te tangata i taronatia; kei poke tou oneone, e hoatu nei e Ihowa, e tou Atua, ki a koe hei kainga tupu.
Trupul lui să nu rămână toată noaptea pe lemn, ci să îl înmormântezi chiar în acea zi; (pentru că cel spânzurat este blestemat de Dumnezeu) ca să nu fie pângărită ţara ta, pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău ca moştenire.