Joba 28
1 Toe ao ty lakato fitsikaraham-bolafoty naho ty toem-pitranaham-bolamena.
Cu siguranță este o vână pentru argint și un loc pentru aur, unde ei îl purifică.
2 Akareñe an-debok’ ao ty viñe, le tranaheñe am-bongam-bato ty torisike.
Fierul este luat din pământ și arama este topită [din] piatră.
3 Fongore’e ty ieñe, tsikarahe’e pak’ am-para-piefera’e ao ty vato, an-kamoromoroñañe naho an-talinjon-kavilasy ao.
El pune o margine întunericului și cercetează toată desăvârșirea, pietrele întunericului și umbra morții.
4 Anokafa’e lalam-pigodañañe, lavi-pimoneñañe; andikofam-pandia, miradorado ao, mitsikadròtse lavits’ ondaty.
Potopul izbucnește de la locuitor; apele uitate de picior sunt uscate, îndepărtate de la oameni.
5 Ty tane toy, ama’e ty iboaha’ ty mahakama; ambane’e ao hoe trobotroboen’ afo.
Cât despre pământ, din el iese pâinea și dedesubt acesta este întors ca focul.
6 Angalan-tsafira o vato’eo, naho volamena an-debo’e ao.
Pietrele lui sunt locul safirelor și are praf de aur.
7 Tsy hay o voro-pamaokeo i lalañey; tsy trea’ ty maso’ i hitikitikey.
Este o cărare pe care nicio pasăre nu o cunoaște și pe care ochiul vulturului nu a văzut-o;
8 Tsy nilià’ o bibi-ly mpireñetseo; mbe tsy nipiapia ambone’e eo ty liona.
Puii leului nu au călcat-o, leul feroce nu a trecut pe lângă ea.
9 Ahiti’e mb’amo vato-pilakeo ty fità’e vaho avalitaboa’e reke-bahatse o vohitseo.
Își pune mâna pe stâncă, răstoarnă munții din rădăcini.
10 Kaohe’e amo vatoo ty talàha vaho oni-pihaino’e ze atao vara.
El taie râuri printre stânci; și ochiul lui vede fiecare lucru prețios.
11 Sebaña’e o torahañeo tsy hiorike; aboa’e mb’an-kazavàñe o raha nikafitseo.
El stăvilește potopurile de la revărsare; și ce este ascuns scoate la lumină.
12 Fe aia ty hahaoniñañe hihitse? Aia ka ty toe’ o hilalao?
Dar unde se va găsi înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
13 Tsy fohi’ondaty ty vili’e, toe tsy tendrek’ an-tane’ o veloñeo.
Omul nu cunoaște prețul ei și nu se găsește în țara celor vii.
14 hoe i lalekey, Tsy amako atoa; le hoe i riakey, Tsy amako etoa.
Adâncul spune: Nu este în mine; și marea spune: Nu este cu mine.
15 Tsy ikaloam-bolamena, vaho tsy andanjàm-bolafoty.
Nu poate fi obținută cu aur, nici argintul nu va fi cântărit ca preț al ei.
16 Tsy añoharañe ami’ty volamena’ i Ofire, ndra an-tsohame sarotse ndra safira.
Nu poate fi prețuită cu aurul Ofirului, cu prețiosul onix, sau safirul.
17 Tsy añirinkiriña’ ty volamena ndra ty kristaly, tsy tsalohem-panake volamena ki’e.
Aurul și cristalul nu o pot egala; și schimbarea ei nu va fi pe bijuterii din aur pur.
18 Tsy ivolañañe ty vaton-driake ndra vato-soa; ambone’ o hangeo ty fikaloan-kihitse.
Nu se va aminti despre coral sau perle, pentru că prețul înțelepciunii este peste cel al rubinelor.
19 Tsy oharañe ama’e ty pit-dae’ i Kose, tsy ibalibalihem-bolamena hiringiri’e.
Topazul din Etiopia nu o va egala, nici nu va fi prețuită cu aur pur.
20 Hirik’ aia arè o hihitseo? Vaho aia ty toe’ o hilalao?
De unde vine atunci înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
21 Ie mikafits’ am-pihaino’ ze atao veloñe, vaho mietak’ amo voron-tiokeo.
Văzând că este ascunsă de ochii tuturor celor vii și ascunsă de păsările cerului.
22 Hoe ty Tsikeokeoke naho i Havilasy: fa nahatsanon-talily aze o sofi’aio.
Distrugerea și moartea spun: Am auzit cu urechile noastre de faima ei.
23 Arofoanan’ Añahare i lala’ey, fohi’e ka i toe’ey.
Dumnezeu îi înțelege calea și îi cunoaște locul;
24 Jilove’e pak’ añ’olo’ ty tane toy, vazoho’e ze he’e ambanen-dikerañe ao.
Pentru că el privește la marginile pământului și vede sub întregul cer;
25 Ie nanolora’e lanja o tiokeo, vaho nanjara’e an-kapoake o ranoo;
Pentru a face o măsură de greutate vânturilor; și cântărește apele cu măsura.
26 ie nafepè’e o orañeo, naho ty lala’ o helats’ampiñeo;
Când a dat o hotărâre pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetului,
27 Le nivazohoe’e, nitseize’e; najado’e vaho tsinikara’e.
Atunci a văzut-o și a vestit-o; el a pregătit-o, da, și a cercetat-o.
28 Le hoe re am’ondatio, Inao: Ty fañeveñañe amy Talè, Izay ro hihitse; ty fisitahañe an-karatiañe ro hilala.
Și omului i-a spus: Iată, teama de Domnul, aceasta este înțelepciune; și a pleca de la rău este înțelegere.
