Eksodosy 14
1 Hoe ty nitsarae’ Iehovà amy Mosè,
Și DOMNUL i-a spus lui Moise, zicând:
2 Misaontsia amo ana’ Israeleo ty hibalike naho hitobe aolo’ i Pi-Hakiròte; añivo’ i Migdòle naho i riakey, tandrife i Baal’ Tsefone; eo ty hitobea’ areo marine i riakey.
Vorbește copiilor lui Israel, să se întoarcă și să își așeze tabăra înainte de Pi-Hahirot, între Migdol și mare, înainte de Baal-Țefon; înaintea acestuia vă veți așeza tabăra, lângă mare.
3 Le hatao’ i Parò te mikariokariok’ an-tamberen-tane ey avao ana’ Israeleo fa arikatoha’ i ratraratray.
Pentru că Faraon va spune despre copiii lui Israel: Ei s-au încurcat în țară, pustia i-a cuprins.
4 Aa le ho gañeko ty arofo’ i Parò vaho hihoridaña’e. Fe hahazo engeñe amy Parò naho amo fonga lahindefo’eo iraho, le ho fohi’ o nte-Mitsraimeo te Izaho Iehovà. Aa le nanoe’ iereo izay.
Și voi împietri inima lui Faraon, astfel că îi va urmări; și voi fi onorat prin Faraon și prin toată oștirea lui; ca Egiptenii să știe că eu sunt DOMNUL. Și au făcut așa.
5 Ie nampandrendreheñe i mpanjaka’ i Mitsraimey te nibotatsak’ añe ondatio, le nibalintoa am’ ondatio ty fivetsevetse’ i Parò naho o mpitoro’eo vaho hoe iereo, Inoñe i nanoentika namotsotse o ana’ Israeleo tsy hitoroñ’ antikañey?
Și i s-a spus împăratului Egiptului că poporul a fugit; și inima lui Faraon și a servitorilor săi s-a întors împotriva poporului și au spus: De ce am făcut aceasta, lăsând pe Israel să plece de la servirea noastră?
6 Aa le nampihentseñe’e i sarete’ey vaho nampindreza’e ondati’eo.
Și el și-a pregătit carul și a luat poporul său cu el;
7 Ninday sarete enen-jato nijoboñen-dre vaho ze kila sarete’ i Mitsraime rekets’ o mpifehe’eo iaby.
Și a luat șase sute de care alese și toate carele Egiptului și căpetenii peste fiecare din ele.
8 Le nampientere’ Iehovà ty arofo’ i Parò mpanjaka’ i Mitsraime vaho nihoridañe’e o ana’ Israeleo, ie fa nienga am-pitañ’ abo o ana’Israeleo.
Și DOMNUL a împietrit inima lui Faraon, împăratul Egiptului, și a urmărit pe copiii lui Israel; și copiii lui Israel au ieșit cu mână înaltă.
9 Nihoridañe’ o nte-Mitsraimeo amy ze hene soavala naho sarete’ i Parò, o mpiningi-tsoavalao naho o lahindefo’e iabio vaho nitrà’iareo nitobe marine’ i riakey iereo marine i Pi-Hakiròte tandrife i Baal’ Tsefone.
Dar Egiptenii i-au urmărit, toți caii și carele lui Faraon și călăreții lui și oștirea lui și i-a ajuns, așezând tabăra lângă mare, în apropiere de Pi-Hahirot, înainte de Baal-Țefon.
10 Ie nañarivo mb’eo t’i Parò, le nampiandra fihaino o ana’ Israeleo, le indroy, nionjoñe mb’am’ iereo o nte-Mitsraimeo. Vata’e nirevendreveñe iereo vaho nikoiak’ am’ Iehovà o ana’ Israeleo.
Și când Faraon s-a apropiat, copiii lui Israel și-au ridicat ochii și, iată, egiptenii mărșăluiau după ei; și au fost grozav de înspăimântați; și copiii lui Israel au strigat către DOMNUL.
11 Le nanao ty hoe amy Mosè, Ie tsy aman-kibory e Mitsraime ao hao ty nanesea’o anay mb’etoa hikoromak’ am-patrambey atoy? Ino o nanoa’o anaio, ihe nampiakatse anay amy Mitsraime!
Și i-au spus lui Moise: Pentru că nu sunt morminte în Egipt ne-ai luat tu pentru a muri în pustie? Pentru ce te-ai purtat astfel cu noi, pentru a ne scoate din Egipt?
12 Tsy zao hao ty vinola’ay ama’o e Mitsraime añe t’ie apoke hitoroñe o nte-Mitsraimeo? fe hàmake mitoroñe o nte-Mitsraimeo ta t’ie hivetrak’ an-jerezere tane atoy.
Nu este acesta cuvântul pe care ți l-am spus în Egipt, zicând: Lasă-ne în pace, să servim egiptenilor? Pentru că ar fi fost mai bine să servim egiptenilor, decât să murim în pustie.
13 Aa hoe t’i Mosè am’ondatio, Ko hembañe, mijadoña vaho isaho ty fandrombaha’ Iehovà hatoro’e anahareo anito, fa o nte-Mitsraime isa’ areo androany tsy ho isa’ areo kitro-katroke ka.
Și Moise a spus poporului: Nu vă temeți, stați liniștiți și veți vedea salvarea DOMNULUI, pe care el v-o va arăta astăzi; căci egiptenii pe care i-ați văzut astăzi, nu îi veți mai vedea niciodată, pentru totdeauna.
14 Hialy ho anahareo t’Iehovà, aa le mianjiña.
DOMNUL va lupta pentru voi, dar voi stați liniștiți.
15 Le hoe t’Iehovà amy Mosè, Ino ty ikoiha’o ahy? Misaontsia amo ana’ Israeleo ty hionjom-b’eo.
Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Pentru ce strigi către mine? Vorbește copiilor lui Israel să meargă înainte;
16 Le aonjono o kobai’oo vaho ahitio ambone’ o riakeo ty fità’o, le isalahao, hitsaha’ o ana’ Israeleo añivo’ o riakeo an-tane maike.
Dar ridică-ți toiagul și întinde-ți mâna peste mare și despic-o; și copiii lui Israel vor merge pe uscat prin mijlocul mării.
17 Inao, hampigañeko ty tro’ o nte-Mitsraimeo, ie hañorike, hahazoako engeñe amy Parò naho i valobohò’ey naho amo sarete’eo naho amo mpiningi-tsoavala’eo.
Și eu, iată, eu voi împietri inimile egiptenilor și îi vor urmări; și îmi voi aduce onoare prin Faraon și prin toată oștirea sa, prin carele sale și prin călăreții săi.
18 Ho fohi’ o nte-Mitsraimeo te izaho Iehovà, naho ahazoako engeñe amy t’i Parò naho o sarete’eo vaho o mpiningi-tsoavala’eo.
Și egiptenii vor ști că eu sunt DOMNUL, când mi-am adus onoare prin Faraon, prin carele sale și prin călăreții săi.
19 Ie amy zao, nisitake i anjelin’ Añahare niaolo’ i tobe’ Israeleiy, nivike mb’ am-boli’ iareo ao. Toe nisitsitse boak’ aolo’ iareo i rahoñe nijoalay le nijohañe am-boho’e ao
Și îngerul lui Dumnezeu, care mergea înaintea taberei lui Israel, s-a mutat și s-a dus în spatele lor; și stâlpul de nor s-a mutat de dinaintea feței lor și a stat în spatele lor;
20 nitsatoke añivo’ o lahindefo’ i Mitsraimeo naho i tobe’ Israeley; naho ninday ieñe mb’aroa i rahoñey fe nihazavae’e atoa i haleñey, soa tsy nifankarine amy haleñe iabiy ty raike mb’ami’ty ila’e.
Și a venit între tabăra egiptenilor și tabăra lui Israel; și a fost un nor și întuneric pentru ei, dar dădea lumină noaptea pentru aceștia; așa că nu s-au apropiat unii de alții toată noaptea.
21 Aa le nahiti’ i Mosè ambone’ i riakey ty fità’e, le nampivevè’ Iehovà amy haleñe iabiy an-tiobey atiñanañe i riakey naho navali’e ho tane maike i riakey vaho nizara o ranoo,
Și Moise și-a întins mâna peste mare; și DOMNUL a făcut ca marea să meargă înapoi printr-un puternic vânt din est toată noaptea aceea și a făcut marea pământ uscat și apele au fost despicate.
22 le nijoñe amy riakey an-tane maike o ana’ Israeleo, ty rindrin-drano an-kavana’ iereo naho an-kavia’e.
Și copiii lui Israel au mers în mijlocul mării pe pământ uscat; și apele le erau un zid pe partea dreaptă a lor și pe partea stângă a lor.
23 Hinorida’ o nte-Mitsraimeo iereo, mb’an-teñateña’ i riakey, o soavala’ i Parò iabio, ze hene sarete’e naho o mpiningi-tsoavala’eo.
Și egiptenii i-au urmărit și au intrat după ei în mijlocul mării, toți caii lui Faraon, carele sale și călăreții săi.
24 Ie amy fijilovañe marain-draiñey, le nijilove’ Iehovà boak’ amy afo nijoalay naho amy rahoñey ty valobohò’ i Mitsraime vaho navalitsikota’e i valobohò’ i Mitsraimey.
Și s-a întâmplat, că în garda dimineții, DOMNUL a privit spre oștirea egiptenilor prin stâlpul de foc și de nor și a tulburat oștirea egiptenilor.
25 Nakatra’e o laron-tsarete’eo nanebatsebañe ty fionjona’ iareo vaho hoe ty asa’ o nte-Mitsraimeo, Antao hibioñe ami’ty lahara’ Israele! amy te mialy amy Mitsraime ho a iareo t’Iehovà.
Și a scos roțile de la carele lor, ca ei să le conducă cu greutate; așa că egiptenii au spus: Să fugim de la fața lui Israel, pentru că DOMNUL luptă pentru ei împotriva egiptenilor.
26 Le hoe t’Iehovà amy Mosè, Ahitio ambone’ i riakey ty fità’o hibaliha’ o ranoo amo nte-Mitsraimeo, amo sarete’eo vaho amo mpiningi-tsoavala’eo.
Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Întinde-ți mâna peste mare, ca apele să vină înapoi peste egipteni, peste carele lor și peste călăreții lor.
27 Nahiti’ i Mosè ambone’ i riakey amy zao ty fità’e le nimpoly amy fikararaha’e taoloy i riakey te nanjirike i àndroy. Nitriban-day ama’e o nte-Mitsraimeo fe navalitaboa’ Iehovà añivo’ i riakey.
Și Moise și-a întins mâna peste mare și marea s-a întors la puterea ei când a apărut dimineața; și egiptenii au fugit de dinaintea acesteia; și DOMNUL a doborât pe egipteni în mijlocul mării.
28 Nitabatroake mb’eo i ranoy nañàmpo o sareteo naho o mpiningitseo naho i valobohò’ i Parò nañorike o ana’ Israeleo mb’an-driake mb’eo iabiy, ie tsy nengan-tsehanga’e.
Și apele s-au întors și au acoperit carele și călăreții, chiar toată oștirea lui Faraon care a intrat în mare după ei; nu a rămas nici măcar unul dintre ei.
29 Fe nitsake i riakey an-tane maike ka o ana’ Israeleo añivo i riakey amy te nirindriñe am’iereo i ranoy, ankavana’e naho ankavia’e eo.
Dar copiii lui Israel au umblat pe pământ uscat în mijlocul mării; și apele le erau un zid de partea lor dreaptă și de partea lor stângă.
30 Izay ty nandrombaha’ Iehovà am-pità’ o nte-Mitsraimeo t’Israele amy andro zay vaho niisa’ Israele nifitak’ añ’ olon-drano ey o fàten-te Mitsraimeo.
Astfel DOMNUL a salvat pe Israel în acea zi din mâna egiptenilor; și Israel a văzut egiptenii morți pe țărmul mării.
31 Nahaisake i hara’ elahin-kaozara’ Iehovà naboa’e amo nte-Mitsraimeoy t’Israele, le nañeveñe am’ Iehovà ondatio vaho niantoke amy Iehovà naho i Mosè mpitoro’ey.
Și Israel a văzut acea măreață lucrare pe care DOMNUL a făcut-o asupra egiptenilor; și poporul s-a temut de DOMNUL și l-a crezut pe DOMNUL și pe servitorul său Moise.
