Deotoronomia 23
1 Tsy hiheo am-pivori’ Iehovà ty aman-tabiry dinemoke ndra filahiañe nianto.
Cel care este rănit la testicule, sau îşi are mădularul retezat, să nu intre în adunarea DOMNULUI.
2 Tsy hitraok’ ami’ty fivori’ Iehovà ty anak’ amontoñe; tsy hizilik’ am-pivori’ Iehovà ao re pak’an-tarira’e faha folo.
Un bastard să nu intre în adunarea DOMNULUI, chiar până la a zecea generaţie a lui să nu intre în adunarea DOMNULUI.
3 Tsy himoak’ am-pivori’ Iehovà ao t’i nte-Amone ndra t’i nte-Moabe; tsy hizilik’ am-pivori’ Iehovà ao re pak’ an-tarira’e faha folo,
Un amonit sau moabit să nu intre în adunarea DOMNULUI, chiar până la a zecea generaţie a lor să nu intre în adunarea DOMNULUI, pentru totdeauna;
4 amy t’ie tsy nanalaka anahareo ninday mahakama naho rano amy lalañe niakara’ areo i Mitsraimey; mbore tinambe’ iereo ty ama’o i Balame ana’ i Beore nte-Petore boak’ arame-Naharaime hañozoñe azo.
Deoarece nu v-au întâmpinat cu pâine şi cu apă pe drum, când aţi ieşit din Egipt; şi pentru că au angajat împotriva ta pe Balaam, fiul lui Beor, din Petor, din Mesopotamia, ca să te blesteme.
5 Fe tsy nihaoñe’ Iehovà Andrianañahare’o t’i Balame; le nafote’ Iehovà Andrianañahare’o ho tata ama’o o ozoñeo ami’ty fikokoa’ Iehovà Andrianañahare’o azo.
Totuşi DOMNUL Dumnezeul tău a refuzat să dea ascultare lui Balaam, şi DOMNUL Dumnezeul tău a schimbat blestemul în binecuvântare, pentru că DOMNUL Dumnezeul tău te-a iubit.
6 Tsy hipaia’o fañanintsiñe, ndra firaoraoañe, amo fonga andro’oo.
Să nu cauţi pacea lor nici binele lor în toate zilele tale, pentru totdeauna.
7 Tsy ho heje’o ty nte-Edome fa rahalahi’o; le tsy ho heje’o ty nte-Mitsraime fa nirenetàne an-tane’e ao.
Să nu deteşti pe edomit, pentru că el este fratele tău; să nu deteşti pe egiptean, pentru că ai fost străin în ţara lui.
8 Mete mitraok’ am-pivori’ Iehovà ao o anake nasama’ iereoo ami’ty tarira’e faha telo.
Copiii care le vor fi născuţi în a treia generaţie să intre în adunarea DOMNULUI.
9 Ie mionjoñe mb’eo am-pirimboñan-dahin-defoñe hiatreatre an-drafelahi’o, le ifoneño ze atao haratiañe.
Când oastea iese împotriva duşmanilor tăi, atunci să te păzeşti de orice lucru stricat.
10 Aa naho ama’ areo ao t’indaty tsy malio ty amy fiorihan-kaleñey, le hiavotse i tobey re, vaho tsy himoak’ amy tobey ao;
Dacă este printre voi vreun om, necurat din ceva ce i se întâmplă noaptea, atunci să iasă din tabără, să nu intre în tabără,
11 ie miroñe ty andro le hiandro re vaho hizilik’ an-tobe ao te motak’andro.
Şi va fi astfel, când vine seara, să se spele cu apă şi la apusul soarelui să intre în tabără.
12 Le tsy mete tsy amam-piveñañe alafe’ i tobey irehe hiamontoña’o;
Să ai de asemenea un loc afară din tabără, unde să ieşi afară,
13 naho an-karo’o ao ty pitre, aa le ie hitsotake ro hitrabake, vaho hitolike handembefa’o o niamontoñe’oo.
Şi să ai o lopată între armele tale; şi se va întâmpla astfel, când te vei uşura afară, să sapi cu ea şi să te întorci şi să acoperi ce a ieşit din tine,
14 Amy te midraidraitse añivo’ i tobe’oy t’Iehovà Andrianañahare’o, handrombak’ azo, hañitoa’e aolo’o eo o rafelahi’oo; aa le hiavake ty tobe’o, tsy hahavazohoa’e raha maleotse ama’o ao hiambohoa’e.
Pentru că DOMNUL Dumnezeul tău umblă în mijlocul taberei tale, ca să te elibereze şi să îi dea pe duşmanii tăi înaintea ta; de aceea tabăra ta să fie sfântă, ca el să nu vadă la tine vreun lucru necurat şi să se întoarcă de la tine.
15 Tsy hasese’o ami’ty tompo’e ty ondevo niborofotse amy tompo’ey naho nimb’ ama’o mb’eo.
Să nu dai înapoi stăpânului său pe servitorul care a scăpat la tine de la stăpânul său;
16 Himoneñe ama’o ao re, añivo’o ao amy ze toetse joboñe’e, naho amy ze rova mahafale ty tro’e, vaho ko ampisoañeñe.
Să locuiască cu tine, printre voi, în locul pe care îl va alege într-una din porţile tale, unde îi va plăcea cel mai mult, să nu îl oprimi.
17 Tsy ho amo anak’ ampela’ Israeleo ty tsimirirañe, ndra ty ana-dahi’ Israele mpiharo aman-dahy.
Să nu fie nicio curvă dintre fiicele lui Israel, nici vreun sodomit dintre fiii lui Israel.
18 Tsy ho banabanae’o añ’ anjomba’ Iehovà Andrianañahare’o ao ty tamben-kakarapiloañe ndra ty tamben’ amboa hañavaha’o fànta, fa songa tiva am’ Iehovà Andrianañahare’o i roe rey.
Să nu aduci plata curvei, sau preţul unui câine, în casa DOMNULUI Dumnezeul tău pentru vreo promisiune, pentru că amândouă acestea sunt o urâciune înaintea DOMNULUI Dumnezeul tău.
19 Ko ampisongoeñe hitake ana’e aman-dongo’o, ndra fitomboan-drala, ndra fitomboam-baty ndra fitomboañ’ inoñ’ inoñe mete ampisongoeñe rekets’ ana’e.
Să nu împrumuţi cu camătă pe fratele tău; camătă pentru bani, camătă pentru alimente, camătă pentru orice lucru care se împrumută cu camătă.
20 Azo’o angalañ’ ana’e ty renetane nampisongoe’o, f’ie longo, tsy hangala’o ana’e ze ampisongoe’o soa te hitahy azo t’Iehovà Andrianañahare’o am-pitoloña’o iaby an-tane hiziliha’o ho tavane’o ao.
Pe un străin poţi să îl împrumuţi cu camătă; dar pe fratele tău să nu îl împrumuţi cu camătă, pentru ca DOMNUL Dumnezeul tău să te binecuvânteze în orice îţi vei pune mâna în ţara în care intri, să o stăpâneşti.
21 Ie mifanta am’ Iehovà Andrianañahare’o, ko aìke ty hañenefa’o aze amy te tsy mete tsy hipaia’ Iehovà Andrianañahare’o, vaho ho hakeo ama’o.
Când vei face o promisiune DOMNULUI Dumnezeul tău, să nu întârzii să o împlineşti, pentru că DOMNUL Dumnezeul tău îţi va cere socoteală; şi va fi păcat în tine.
22 F’ie tsy hanan-tahiñe te mifoneñe tsy hifanta.
Dar dacă te vei feri să promiţi, nu va fi păcat în tine.
23 Ano am-pahimbañañe ze miakatse am-pivimbi’o; manahake te fanta nisatrie’o am’ Iehovà Andrianañahare’o, i nampitamam-palie’oy.
Ceea ce a ieşit de pe buzele tale să ţii şi să împlineşti, adică o ofrandă de bunăvoie, precum ai promis DOMNULUI Dumnezeul tău, pe care ai promis-o cu gura ta.
24 Naho iziliha’o ty tanem-balobo’ ondatio le azo’o kamaeñe o valobo’eo ampara’ te ànjañe, ze satrie’o, f’ie tsy ampijoña’o an-karo’o ao.
Când intri în via aproapelui tău poţi să mănânci struguri să te saturi după plăcerea ta; dar să nu pui în vasul tău.
25 Ie miranga tonda’ ondaty miriñariña mahakama, le azo’o tifoeñe an-taña’o ty loha’e fe tsy añoharam-pitatahañe i mahakaman-drañe’o miriñariñay.
Când intri în holda aproapelui tău poţi să smulgi spicele cu mâna ta, dar să nu pui secera în holda aproapelui tău.
