Asan'ny Apostoly 19
1 Teo t’ie e Korinto añe t’i Apolosy, le niranga i tane aboy t’i Paoly naho nipoteake e Efesosy ao vaho nitendreke mpiòke,
Pe când Apolo era la Corint, Pavel, trecând prin ținutul de sus, a venit la Efes și a găsit niște ucenici.
2 le nanoa’e ty hoe: Rinambe’ areo hao i Arofo Masiñey te niantoke? Aiy! hoe ty natoi’ iareo: mbe tsy nijanji’ay i Arofo Masiñey.
El i-a întrebat: “Ați primit Duhul Sfânt atunci când ați crezut?” Ei i-au spus: “Nu, noi nici măcar nu am auzit că există un Duh Sfânt”.
3 Aa le hoe re: Ami’ty inoñe arè ty nampiliporañe anahareo? Ty fampilipora’ i Jaonay, hoe iareo.
El a zis: “În ce ați fost botezați?” Ei au spus: “În botezul lui Ioan”.
4 Aa le hoe t’i Paoly: Toe nandipotse ami’ty fandiporam-pisolohoañe t’i Jaona, hatokisa’ iareo i manonjohy azey: Iesoà izay.
Pavel a spus: “Ioan a botezat cu botezul pocăinței, spunând poporului că trebuie să creadă în cel ce va veni după el, adică în Hristos Isus.”
5 Ie jinanji’ iereo, le nalipotse ami’ty tahina’ Iesoà Talè.
Când au auzit acestea, s-au botezat în Numele Domnului Isus.
6 Le nanampeza’ i Paoly fitàñe naho nivotraha’ i Arofo Masiñey naho nilikoliko vaho nitoky.
După ce Pavel și-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt s-a pogorât peste ei și au vorbit în alte limbi și au proorocit.
7 Va’e folo ro’amby indaty rey.
Erau în total vreo doisprezece bărbați.
8 Nizilik’ am-pitontonañ’ao t’i Paoly le nilañoñe telo volañe, am-pahavaniañe nitaroñe naho nañosike iareo amy Fifehean’ Añaharey.
Și, intrând în sinagogă, a vorbit cu îndrăzneală timp de trei luni de zile, și a vorbit și a convins despre lucrurile legate de Împărăția lui Dumnezeu.
9 Aa ie nihagàñe ty ila’e naho nanjehatse mbore nanivetive i Lalañey añatrefa’ i màroy, le nisitaha’e naho nave’e o mpiòkeo vaho nañotsohotso boak’ andro an-dakilasi’ i Tiranò ao.
Dar, când unii s-au împietrit și au rămas neascultători, vorbind de rău de Calea Domnului înaintea mulțimii, s-a depărtat de ei și a despărțit pe ucenici, învățând în fiecare zi în școala lui Tiranus.
10 Nitoloñe’ iereo roe taoñe izay, aa le hene nahajanjiñe ty tsara’ Iehovà o mpimoneñe Asiao, ndra Jiosy ndra Grika.
Acest lucru a continuat timp de doi ani, astfel încât toți cei care locuiau în Asia au auzit cuvântul Domnului Isus, atât iudeii, cât și grecii.
11 Nitolon-draha tsitantane am-pità’ i Paoly t’i Andriañahare,
Dumnezeu făcea minuni deosebite prin mâinile lui Pavel,
12 ie nendeseñe boak’ an-tsandri’e ty sarimbo ndra masoara mb’ amo silokeo le nifiañe i hasilokey vaho nifaok’ añe o angatseo.
astfel că până și batiste sau șorțuri erau duse de pe trupul lui la cei bolnavi, și bolile se depărtau de ei, iar duhurile rele ieșeau.
13 Aa le rinambe’ o Jiosy mirererere mpitrobo-angatseo ty fikaikaihañe i tahina’ Iesoày ambone’ o vinolevolen-kokolampao, ami’ty hoe: Lilie’ay irehe ami’ty tahina’ Iesoà tseize’ i Paoliy.
Dar unii dintre iudeii ambulanți, exorciști, se apucau să invoce asupra celor care aveau duhuri rele numele Domnului Isus, spunând: “Vă conjurăm pe Isus pe care îl predică Pavel”.
14 Nanao izay ka ty anadahy fito’ i Skeva, Jiosy, talèm-pisoroñe,
Erau șapte fii ai unui anume Sceva, un preot-șef iudeu, care făceau acest lucru.
15 aa le tinoi’ i anga-dratiy ty hoe: Fantako t’Iesoa, apotako i Paoly, fa ia v’inahareoo?
Duhul cel rău a răspuns: “Pe Isus îl cunosc, pe Pavel îl cunosc, dar tu cine ești?”
16 Le niambotraha’ indaty niangara’ i kokolampaiy naho fonga ginore’e vaho rineba’e, le nibotatsak’ amy anjombay iereo nibongibongy naho nitsiri-dio.
Bărbatul în care era duhul rău a sărit asupra lor, i-a copleșit și i-a biruit, așa că au fugit din casa aceea goi și răniți.
17 Kanao hene naharendreke izay ndra Jiosy ndra Grika mpimoneñe Efesosy ao le nivotraha’ ty eveñe, vaho nonjoneñe ty tahina’ Iesoà Talè.
Acest lucru a ajuns la cunoștința tuturor, atât iudei cât și greci, care locuiau în Efes. Frica a căzut peste toți și numele Domnului Isus a fost mărit.
18 Aa le maro amo nahafiatoo ty nimb’eo nisoloho, vaho namoraborake o sata’eo.
Și mulți dintre cei care crezuseră au venit, mărturisind și mărturisind faptele lor.
19 Natonto’ ty mpisikily maro ka o boke’eo naho niforototoe’ iereo am-batraike. Ie vinolily, le nizoeñe te drakma lime ale ty vili’ irezay.
Mulți dintre cei care practicau artele magice și-au adunat cărțile și le-au ars în văzul tuturor. Au numărat prețul lor și au găsit că era de cincizeci de mii de arginți.
20 Aa le nienatse an-kaozarañe ty tsara’ Iehovà vaho nahareketse.
Astfel, cuvântul Domnului creștea și devenea puternic.
21 Ie niheneke, le sinafiri’ i Paoly añ’arofo ty hiranga i Makedonia naho i Akaia mb’e Ierosaleme añe; aa hoe re: Naho hirik’ añe le tsi-mahay tsy hitilike i Roma ka iraho.
După ce au trecut aceste lucruri, Pavel a hotărât în Duhul Sfânt, după ce a trecut prin Macedonia și Ahaia, să se ducă la Ierusalim, zicând: “După ce am fost acolo, trebuie să văd și Roma.”
22 Aa le nampihitrife’e mb’e Makedonia mb’eo ty mpitoro’e roe, i Timoty naho i Erasto, ie nitambatse an-tane’ Asia ao heike.
După ce a trimis în Macedonia pe doi dintre cei ce-i slujeau, Timotei și Erast, a rămas el însuși în Asia pentru o vreme.
23 Ie amy zay, nipoñake ty fitrobotroboañe jabajaba ty amy Lalañey.
În vremea aceea, s-a iscat o tulburare nu mică în legătură cu Calea.
24 Teo ty mpanefe vola foty atao Demetrio, mpamboatse hazomanga volafoty ho amy Artemise, ze nampivangongo ty fitoloña’ o mpanefeo.
Căci un om pe nume Demetrius, un argintar care făcea sanctuare de argint pentru Artemis, a adus o afacere nu mică meșterilor
25 Kinoi’e hivory o mpitrao-tolon-drahao, vaho hoe ty asa’e: O androanavio, fohi’ areo te o tolon-drahao ro mampiraorao an-tika;
pe care i-a adunat împreună cu lucrătorii cu aceeași ocupație și le-a spus: “Domnilor, știți că din această afacere ne avem averea.
26 naho isa’ areo naho janji’ areo te tsy e Efesosy avao fa didý tsy mahatsitsike i Asia ty fañosiha’ i Paoly i màroy hiamboho, ie manao te tsy ndrañahare ka o satam-pitàñeo.
Vedeți și auziți că nu numai în Efes, ci aproape în toată Asia, acest Pavel a convins și a îndepărtat pe mulți oameni, spunând că nu sunt dumnezei făcuți de mâini.
27 Aa tsy te i balibalin-tikañey avao ty ho mavoeñe, fa honjirañe ka ty anjomban-drañahare-ampela Artemisey hampifotsak’ i fiambesam-bolonahe’ey ie italahoa’ i Asia iaby naho ty voatse toy.
Nu numai că există pericolul ca acest comerț al nostru să ajungă în dizgrație, ci și ca templul marii zeițe Artemis să fie socotit ca nimic și să fie distrusă măreția ei, căreia i se închină toată Asia și toată lumea.”
28 Ie nahajanjiñe iereo, le nilifom-piforoforo vaho songa nikoràke ty hoe: Ra’elahy t’i Artemise’ o nte Efesosio!
Când au auzit acestea, s-au umplut de mânie și au strigat: “Mare este Artemis a efesenilor!”.
29 Aa le nitsitsike fivalitaboahañe i rovay, le nihitrihitry hoe raike mb’an-tameañe ey, naho kinozozo’ iareo t’i Gaio naho i Aristarko nte-Makedonia, mpitrao-lia amy Paoly.
Toată cetatea s-a umplut de confuzie și s-au năpustit deodată în teatru, după ce i-au prins pe Gaius și Aristarh, bărbați din Macedonia, tovarășii de drum ai lui Pavel.
30 Ho naneñateña amy fiharondembohañ’ ao t’i Paoly fe tsy napo’ o mpiòkeo.
Când Pavel a vrut să intre în mijlocul poporului, ucenicii nu i-au dat voie.
31 Nañitrik’ ama’e ka ty ila’ o bei’ i Asia rañe’eo, ty tsy hitoaña’e i tameañey.
De asemenea, unii dintre asiarhi, care îi erau prieteni, au trimis la el și l-au rugat să nu se aventureze în teatru.
32 Aa le nikoràke hoe zao ty ila’e naho hoe izay ty ila’e amy te nifamalitaboak’ i fivoriy vaho ninofi’ i màroy ty talim-pivoria’e.
Unii, așadar, strigau una și alții alta, căci adunarea era în confuzie. Cei mai mulți dintre ei nu știau de ce se adunaseră.
33 Tamy màroy ty nampibejañe i rahay amy Aleksandro le naronje’ o Jiosio mb’aolo mb’eo. Aa le nanondrotondro fitàñe t’i Aleksandro hiveroke amo nivorio.
Au adus pe Alexandru din mulțime, Iudeii punându-l în față. Alexandru făcea semn cu mâna și ar fi vrut să ia apărarea poporului.
34 Fe naho nifohi’ i màroy t’ie Jiosy, le nirihòñe’ iereo an-tazataza añate’ ty roe ora ty hoe: Ra’elahy t’i Artemise’ i Efesosy!
Dar, când și-au dat seama că era iudeu, toți, cu un singur glas, timp de vreo două ore, au strigat: “Mare este Artemis din Efes!”.
35 Ie nampianjiñe i lahialeñey ty silikitera’ i rovay le hoe ty asa’e: Ry ondaty nte Efesosio, Ia t’indaty tsy mahafohiñe te mpañambeñe ty anjomba’ i Artemise ra’elahy nivotrak’ atoy boak’ andindiñ’ añe, ty rova’ o nte-Efesosio?
După ce a liniștit mulțimea, secretarul orașului a zis: “Bărbați din Efes, cine este acela care nu știe că cetatea efesenilor este templu al marii zeițe Artemis și al icoanei căzute de la Zeus?
36 Aa kanao tsy hay liereñe, le kitra’e hianjiñe nahareo tsy hanao ty hajagarigarìañe,
Văzând deci că aceste lucruri nu pot fi negate, ar trebui să vă liniștiți și să nu faceți nimic nechibzuit.
37 amy te nasese’ areo mb’etoa ondaty tsy mpamaok’ anjomba miavake vaho tsy mpanivetive an-drañahare-ampela-tikañey.
Căci voi i-ați adus aici pe acești oameni, care nu sunt nici hoți de temple, nici blasfemiatori ai zeiței voastre.
38 Aa naho te haneseke ondaty t’i Demetrio naho o mpanao satam-pitàñeo, le misokake i zakay, vaho ao o sorotào, angao iereo hifampaneseke.
Așadar, dacă Demetrius și meșterii care sunt cu el au ceva împotriva cuiva, tribunalele sunt deschise și sunt proconsuli. Să depună plângere unii împotriva altora.
39 Hera t’ie aman-draha hafa tea’ areo ho bentareñe, fe am-pivory to ao ty ilaharañe.
Dar dacă căutați ceva despre alte chestiuni, se va rezolva în adunarea obișnuită.
40 Toe marivo ho sangieñe tika ty amy hotakotak’ anindroaniy, ie tsy aman-taly hamolilia’ay ty fañotakotahañe toy.
Căci, într-adevăr, riscăm să fim acuzați cu privire la revolta de astăzi, fără să existe niciun motiv. Cu privire la aceasta, nu am fi în stare să dăm socoteală de această agitație.”
41 Ie niheneke i saontsi’ey, le naba’e añe i màroy.
După ce a vorbit astfel, a concediat adunarea.
