Ohabolana 18
1 Izay mitokana ho azy dia mitady ny mahafinaritra ny tenany ihany, Misafoaka manohitra izay hevitra mahasoa rehetra izy.
Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
2 Ny adala tsy mba finaritra amin’ ny fahalalana, Fa ta-haneho izay ao am-pony.
Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
3 Raha avy ny ratsy fanahy, dia avy ny fanamavoana; Ary miaraka amin’ ny fahafaham-baraka ny henatra.
Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
4 Rano lalina ny teny aloaky ny vavan’ ny olona, Ary rano miboiboika ny loharanon’ ny fahendrena,
Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
5 Tsy mety raha manohana ny ratsy fanahy Handresy ny marina amin’ ny fitsarana.
Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
6 Ny molotry ny adala manatona ny fifandirana, Ary ny vavany mihantsy kapoka.
Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
7 Ny vavan’ ny adala no fandringanana azy, Ary ny molony ihany no fandriky ny fanahiny.
Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
8 Ny tenin’ ny mpifosafosa dia toy ny hanim-py Ka mikorotsaka ao anaty kibo indrindra.
Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
9 Ary izay malaina amin’ ny asany Dia rahalahin’ ny mpanimba.
Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
10 Ny anaran’ i Jehovah dia tilikambo mafy; Ny marina miezaka ho ao aminy ka voavonjy.
Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
11 Ny haren’ ny manan-karena no vohiny mafy, Ary raha araka ny fiheviny, dia toa manda avo izany.
Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
12 Ny fireharehan’ ny fon’ ny olona mialoha ny fahasimbana; Fa ny fanetren-tena kosa mialoha ny voninahitra.
Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
13 Izay mamaly teny mbola tsy re, Dia hadalana sy henatra ho azy izany.
Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
14 Ny faharariany dia zakan’ ny fanahin’ ny olona ihany; Fa ny fanahy kivy, iza no mahazaka izany?
Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
15 Ny fon’ ny manan-tsaina mahazo fahalalana; Ary ny sofin’ ny hendry mitady izany.
Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
16 Ny fanomezan’ ny olona dia mahalalaka ny alehany, Hahatonga azy eo anatrehan’ ny lehibe.
Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
17 Izay mandahatra aloha no toa marina; Fa nony avy kosa ny an-daniny, dia mamaly ny teniny.
Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
18 Ny filokana mampitsahatra ady Ary mampisaraka ny samy mahery.
Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
19 Ny mampionona ny rahalahy voaisy ratsy dia sarotra noho ny manafaka vohitra mafy, Ary ny fifandirana aminy dia tahaka ny hidin’ ny lapan’ ny mpanjaka.
Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
20 Ny vokatry ny vavan’ ny olona no mahavoky soa azy; Eny, ny vokatry ny molony no mahavoky azy.
Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
21 Ny mahafaty sy ny mahavelona samy hain’ ny lela, Koa izay manarana azy dia hihinana ny vokany.
Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
22 Izay lehilahy mahazo vady dia mahazo zava-tsoa Sady mahita sitraka amin’ i Jehovah.
Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
23 Fitarainana no ataon’ ny malahelo; Nefa ny manan-karena kosa dia mamaly mahery.
Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
24 Izay maro sakaiza tsy maintsy tra-pahoriana; Fa misy sakaiza tia, izay mifikitra noho ny rahalahy aza.
Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
