Ohabolana 10
1 Ohabolan’ i Solomona. Ny zanaka hendry mahafaly ny rainy; Fa ny zanaka adala mampalahelo ny reniny.
Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
2 Ny harena azo amin’ ny tsy marina dia tsy mahasoa na inona na inona; Fa ny fahamarinana no mamonjy amin’ ny fahafatesana.
Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
3 Tsy avelan’ i Jehovah ho mosarena ny fanahin’ ny marina; Fa foanany ny fanirian’ ny ratsy fanahy.
DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
4 Ho tonga malahelo ny miraviravy tanana amin’ ny asany; Fa mampanan-karena ny tanan’ ny mazoto.
Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
5 Izay manangona amin’ ny fararano no zanaka hendry; Fa izay sondrian-tory amin’ ny taom-pijinjana no zanaka mampahamenatra.
Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
6 Fitahiana no ho ao amin’ ny lohan’ ny marina; Fa loza no mandrakotra ny vavan’ ny ratsy fanahy.
Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
7 Hankasitrahana ny fahatsiarovana ny marina; Fa ho lò ny anaran’ ny ratsy fanahy.
Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
8 Izay hendry am-po no handray ny didy; Fa ho lavo ny adala maro vava.
Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
9 Izay mandeha tsy misy tsiny no mandeha matoky; Fa izay maniasia amin’ ny alehany dia fantatra.
Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
10 Izay mami-maso manome alahelo; Fa ho lavo ny adala maro vava.
Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
11 Loharanon’ aina ny vavan’ ny marina; Fa loza no mandrakotra ny vavan’ ny ratsy fanahy.
Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
12 Ny fankahalana dia manetsika ady; Fa ny fitiavana manarona ny ota rehetra.
Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
13 Amin’ ny molotry ny manan-tsaina no ahitam-pahendrena; Fa tsorakazo no ho amin’ ny lamosin’ ny tsy ampy saina.
În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
14 Ny hendry mirakitra fahalalana; Fa ny vavan’ ny adala eo akaikin’ ny fandringanana.
Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
15 Ny haren’ ny manan-karena no vohiny mafy; Fa ny tsi-fananan’ ny ory no fandringanana azy.
Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
16 Ho fiainana ny asan’ ny marina; Fa ho ota ny fitomboan’ ny haren’ ny ratsy fanahy.
Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
17 Izay mino anatra dia ho tonga eo amin’ ny lalan’ ny fiainana; Fa mivily izay mandà anatra.
Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
18 Izay mitahiry lolompo dia manana molotra mandainga, Ary izay mampiely endrikendrika dia adala.
Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
19 Ny teny maro tsy ilaozan’ izay ota; Fa izay mahatana ny molony no hendry.
În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
20 Volafotsy voafantina ny lelan’ ny marina; Fa ny fon’ ny ratsy fanahy tsy misy vidiny.
Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
21 Ny molotry ny marina mamelona ny maro; Fa maty ny adala noho ny tsi-fananany fahalalana.
Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
22 Ny fitahian’ i Jehovah no mampanan-karena, Ary tsy azon’ ny fisasarana ampiana izany.
Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
23 Toa laolaon’ ny adala ny fanaovan-dratsy Fa raha ny manan-tsaina, dia fahendrena kosa.
Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
24 Ny tahotry ny ratsy fanahy hihatra aminy; Fa ny irin’ ny marina no homena azy.
Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
25 Rehefa mipaoka ny tafio-drivotra, dia tsy ao intsony ny ratsy fanahy; Fa ny marina voaorina ho mandrakizay.
Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
26 Toy ny vinaingitra amin’ ny nify sy ny setroka amin’ ny maso. Dia mba toy izany koa ny malaina amin’ izay maniraka azy.
Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
27 Ny fahatahorana an’ i Jehovah no mahela velona; Fa ny taonan’ ny ratsy fanahy hohafohezina.
Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
28 Ny fanantenan’ ny marina dia fifaliana; Fa ny fanantenan’ ny ratsy fanahy ho foana.
Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
29 Ny lalan’ i Jehovah dia fiarovana mafy ho an’ izay tsy misy tsiny, Fa fandringanana kosa ho an’ ny mpanao ratsy.
Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
30 Ny marina tsy hangozohozo mandrakizay; Fa ny ratsy fanahy tsy honina amin’ ny tany.
Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
31 Eo amin’ ny vavan’ ny marina no itsimohan’ ny fahendrena; Fa ny lela fandainga hofongorana.
Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
32 Ny molotry ny marina mahalala izay ankasitrahana; Fa ny vavan’ ny ratsy fanahy dia feno fitaka.
Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
