लूका 2
1 तिना दिना रे रोमी महाराजा अगस्तुस कैसरो री तरफा ते आज्ञा निकल़ी की सारे रोमी साम्राज्य रे लोका री गणना कित्ती जाओ।
În vremea aceea, Cezar Augustus a dat o poruncă prin care a poruncit ca toată lumea să fie înscrisă.
2 ये पईली गणना तेस बखते ऊई, जेबे क्विरिनियुस सीरिया प्रदेशो रा राज्यपाल था।
Aceasta a fost prima înscriere făcută când Quirinius era guvernator al Siriei.
3 तेबे सब लोक नाओं लिखाणे खे आपणे-आपणे नगरो खे गए।
Toți s-au dus să se înscrie, fiecare în cetatea lui.
4 तेबे यूसुफ बी इजी री खातर कि से दाऊदो रे कराने और कुलो रा था, गलीलो रे नासरत नगरो ते, यहूदिया दे, दाऊदो रे नगर बैतलहमो खे गया।
Și Iosif s-a urcat din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, care se numește Betleem, pentru că era din casa și din familia lui David,
5 ताकि आपणी मंगेतर मरियमा साथे, जो गर्भवती ए, नाओं लिखाऊँ।
ca să se înscrie împreună cu Maria, care, fiind însărcinată, era făgăduită ca soție, pentru a se căsători cu el.
6 जेबे सेयो बैतलहम पऊँछे तेबे मरियमा रे बच्चा जमणे रिया पीड़ा लगी गिया।
Pe când erau ei acolo, a venit ziua în care trebuia să nască.
7 तेसा रे पईला बच्चा पाऊ ऊआ, तेसे से टालेया साथे लपेटी की डांगरा री खुरलिया रे राखेया, कऊँकि तिना खे संरायी रे रणे खे जगा नि मिली।
Ea a născut pe primul ei fiu născut. L-a înfășurat în benzi de pânză și l-a culcat într-o iesle, pentru că nu mai era loc pentru ei în han.
8 तेस देशो रे बऊत गाद्दी थे, जो राती मैदानो रे रई की आपणे चूण्डो रा पईरा देयो थे।
În același ținut erau niște păstori care stăteau la câmp și vegheau noaptea asupra turmei lor.
9 तेबे परमेशरो रा एक स्वर्गदूत तिना रे सामणे आयी की खड़ा ऊईगा और परमेशरो रा तेज तिना रे चऊँ कनारे चमकणे लगेया और सेयो बऊत डरी गे।
Iată că un înger al Domnului stătea lângă ei și slava Domnului strălucea în jurul lor, și ei s-au îngrozit.
10 तेबे स्वर्गदूते तिना खे बोलेया, “डरो नि, कऊँकि देखो आऊँ तुसा खे बऊत खुशिया रा सुसमाचार सुनाणे आयी रा, जो सारे लोका खे ऊणा।
Îngerul le-a zis: “Nu vă temeți, căci iată că vă aduc o veste bună de mare bucurie, care va fi pentru tot poporul.
11 कि आज दाऊदो रे नगर बैतलहमो रे तुसा खे एक उद्धारकर्ता जम्मी रा और येई मसीह प्रभु ए।
Căci vi s-a născut astăzi, în cetatea lui David, un Mântuitor, care este Hristos Domnul.
12 और इजी रा पता तुसा खे ईंयां लगणा, तुसा खे एक बाल़क टालेया रे लपेटेया रा और डांगरा री खुरलिया रे पड़ेया रा मिलणा।”
Iată semnul care vă este dat: veți găsi un prunc înfășurat în fâșii de pânză, culcat într-o iesle de mâncare.”
13 तेबे एकदम तेस स्वर्गदूतो साथे, स्वर्गदूता रा एक दल, परमेशरो री स्तुति करदे ऊए और ये बोलदे ऊए दिशेया,
Deodată, a fost împreună cu îngerul o mulțime de oștiri cerești care lăudau pe Dumnezeu și spuneau
14 “स्वर्गो रे परमेशरो री महिमा और तरतिया रे, तिना मांणूआ खे जिना ते आऊँ खुश ए, शान्ति ओ।”
“Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, pe pământ pace, bunăvoință față de oameni.”
15 जेबे स्वर्गदूत तिना गे ते स्वर्गो खे चली गे, तेबे गाद्दी आपू बीचे बोलणे लगे, “आओ आसे बैतलहमो खे चलूँए और जो गल्ल प्रभुए आसा गे बताई राखी, तेसा देखूँए।”
Când îngerii au plecat de la ei în cer, păstorii și-au zis unul altuia: “Să mergem acum la Betleem, ca să vedem ce s-a întâmplat și ce ne-a făcut cunoscut Domnul.”
16 तेबे तिने तेबुई जाई की मरियम और यूसुफ और डांगरा री खुरलिया रे से बाल़क लेटेया रा देखेया।
Au venit în grabă și i-au găsit pe Maria și pe Iosif, iar pruncul era culcat în iesle.
17 इना खे देखी की से गल्ल जो एस बाल़को रे बारे रे तिने बोली थी, सामणे आयी।
Când l-au văzut, au făcut să se răspândească pe larg cuvântul care le fusese spus despre acest copil.
18 सबी सुणने वाल़ेया, तिना गल्ला ते जो गाद्दिये तिना गे बताईया थिया, हैरान ऊईगे।
Toți cei care auzeau se mirau de cele ce le spuseseră păstorii.
19 पर मरियम इना सबी गल्ला खे आपणे मनो रे सोचदी रई।
Dar Maria a păstrat toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei.
20 तेबे गाद्दी परमेशरो री स्तुति और गुणगाण करदे ऊए वापस चली गे, कऊँकि जो कुछ तिने देखी राखेया था, से ठीक तेड़ा ई था जेड़ा स्वर्गदूते तिना खे बोली राखेया था।
Păstorii s-au întors, slăvind și lăudând pe Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le auziseră și le văzuseră, așa cum le fusese spus.
21 जेबे आठ दिन पूरे ऊईगे और खतने रा बखत आया, तेबे तेसरा नाओं यीशु राखेया, जो स्वर्गदूते तेसरे मरियमा रे पेटो रे आऊणे ते पईले बताया था।
După ce s-au împlinit cele opt zile pentru tăierea împrejur a copilului, i s-a pus numele de Isus, care fusese dat de înger înainte de a fi conceput în pântece.
22 जेबे मूसे रा बिधानो रे मुताबिक मरियम और यूसुफो रे शुद्ध ऊणे रे दिन पूरे ऊए, तेबे सेयो यरूशलेम मन्दरो खे गए। सेयो बाल़क यीशुए खे बी आपू साथे यरूशलेमो रे मन्दरो रे ल्याए कि तेसखे प्रभुए रे सामणे अर्पण करो
După ce s-au împlinit zilele de curățire a lor, după legea lui Moise, l-au adus la Ierusalim, ca să-l prezinte Domnului
23 जेड़ा प्रभुए रा बिधानो रे लिखी राखेया, “हर एक जेठा बाल़क प्रभुए खे पवित्र ऊणा।”
(după cum este scris în legea Domnului: “Orice bărbat care va deschide pântecele va fi numit sfânt pentru Domnul”),
24 मरियम और यूसुफो रे शुद्ध ऊणे खे प्रभुए रा बिधानो रे वचनो रे मुताबिक कूगीया रा एक जोड़ा या कबूतरो रे दो बच्चे ल्याई की बलिदान करो।
și să aducă jertfă, după cum este scris în legea Domnului: “O pereche de turturele sau doi pui de porumbel”.
25 तेस बखते यरूशलेमो रे शमौन नाओं रा एक मांणू था, से तर्मी और भक्त था और इस्राएलो री शान्ति और मसीह रे आऊणे री बाट न्याल़ो था और पवित्र आत्मा तेस पाँदे था।
Iată, era un om în Ierusalim, al cărui nume era Simeon. Omul acesta era neprihănit și evlavios, căutând mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era peste el.
26 पवित्र आत्मा ते तेसखे चेतावणी मिली थी कि जदुओ तक तूँ प्रभुए रे मसीह खे नि देखी लएगा, तदुओ तक मरना नि।
I se descoperise prin Duhul Sfânt că nu avea să vadă moartea înainte de a-L vedea pe Hristosul Domnului.
27 तेबे से आत्मा रा सिखाया, मन्दरो रे आया, जेबे माए-बाओ बाल़क यीशुए खे पीतरे ल्याए, ताकि तेसखे बिधानो री रवाजा रे मुताबिक करूँए
El a venit în Duhul Sfânt în templu. Când părinții au adus copilul Isus, ca să facă cu privire la el după obiceiul legii,
28 तेबे तिने से बाल़क आपणी गोदा रे लया और परमेशरो रा धन्यवाद करी की बोलेया,
el l-a primit în brațe, a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis
29 “ओ स्वामी! एबे तूँ आपणे दासो खे आपणे वचनो रे मुताबिक बेफिकर ऊई की एते दुनिया ते बिदा कर।
“Acum, Stăpâne, dai drumul robului tău, după cuvântul Tău, în pace;
30 कऊँकि मेरी आखी तेरा उद्धार देखी ला रा।
Căci ochii mei au văzut mântuirea Ta,
31 जो तुसे सबी लोका रे सामणे त्यार करी राखेया।
pe care ai pregătit-o înaintea ochilor tuturor popoarelor;
32 ताकि से दूजी जातिया खे सच्चाईया खे सामणे ल्याऊणे खे एक जोति देओ और तेरे आपणे इस्राएलो रे लोका री महिमा ओ।”
ca o lumină de revelație pentru neamuri, și slava poporului Tău Israel.”
33 यीशुए रे माए-बाओ, तिना गल्ला ते, जो शमौने तेसरे बारे रे बोली थी, हैरान ऊईगे।
Iosif și mama sa se mirau de cele ce se spuneau despre el.
34 तेबे शमौने तेसखे आशीष देई की तेसरी आम्मा मरियमा खे बोलेया, “देख ये तो इस्राएलो रे बऊत जणेया रे रूड़ने, उठणे खे और एक एड़ा चिह्न् ऊणे खे ठईराई राखेया, जेसरे खलाफ बऊत गल्ला ऊणिया।
Simeon i-a binecuvântat și a zis mamei sale, Maria: “Iată, copilul acesta este rânduit pentru căderea și ridicarea multora în Israel și pentru un semn despre care se vorbește.
35 एथो तक तेरा प्राण बी तलवारी रे वारो साथे पार छीदी जाऊणा। इजी ते बऊत मनो रे बिचार प्रगट ऊणे।”
Da, o sabie va străpunge prin sufletul vostru, ca să fie descoperite gândurile multor inimi.”
36 आशेरो रे गोत्रो बीचा ते हन्नाह नाओं री फनुएलो री बेटी एक भविष्यबक्तणी थी। से बऊत स्याणी थी और ब्या ऊणे ते बाद आपणे लाड़े साथे बस सात साल तक ई रई।
Era o proorociță, Ana, fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer (era de o vârstă înaintată, căci trăise cu un bărbat șapte ani de la feciorie,
37 से चुरासी साला ते बिदुआ थी और जादातर मन्दरो रे रओ थी, से बअरत और प्रार्थना करी की रात-दिन भक्ति करदी रओ थी।
și era văduvă de vreo optzeci și patru de ani), care nu se depărta de templu, închinându-se zi și noapte cu post și cu cereri.
38 तेबे से तेस बखते तेती आयी की परमेशरो रा धन्यवाद करने लगी और तिना सबी खे जो यरूशलेमो रे लोका खे छुटकारे री बाट न्याल़ो थे, तेसरे बारे रे गल्ल करने लगी
Subind chiar în ceasul acela, ea aducea mulțumiri Domnului și vorbea despre el tuturor celor care așteptau răscumpărarea în Ierusalim.
39 जेबे यूसुफ और मरियम प्रभुए रा बिधानो रे मुताबिक सब कुछ नपटेई चूके, तेबे गलीलो रे आपणे नगर नासरतो खे चली गे।
După ce au împlinit tot ce era după Legea Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret.
40 तेबे बाल़क बड़दा, और तागतबर और अक्ला ते परिपूर्ण ऊँदा गया और परमेशरो री कृपा तेस साथे थी।
Copilul creștea și se întărea în spirit, fiind plin de înțelepciune, și harul lui Dumnezeu era peste el.
41 यीशुए रे माए-बाओ हर साल फसह रे त्योआरो खे यरूशलेमो खे जाओ थे।
Părinții lui se duceau în fiecare an la Ierusalim, la sărbătoarea Paștelui.
42 जेबे से बारा साला रा ऊआ, तेबे सेयो त्योआरो रे रवाजा रे मुताबिक, यरूशलेमो खे गये।
Când a împlinit vârsta de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii;
43 जेबे सेयो तिना दिना खे पूरा करी की आऊणे लगे, तेबे से बाल़क यीशु, यरूशलेमो रेई रई गा और ये गल्ल तेसरे माए-बाओ खे नि थी पता।
și, după ce au împlinit zilele, pe când se întorceau, băiatul Isus a rămas în Ierusalim. Iosif și mama lui nu știau acest lucru,
44 तिने सोचेया कि से ओरी यात्रिया साथे ऊणा, एक दिन बीती गा और तेबे सेयो तेसखे आपणे टब्बरो और जाण-पछयाण वाल़ेया गे टोल़ने लगे।
dar, presupunând că este în companie, au plecat o zi de drum; și l-au căutat printre rudele și cunoscuții lor.
45 पर जेबे मिलेया नि, तेबे टोल़दे-टोल़दे यरूशलेमो रे पऊँछी गे।
Cum nu l-au găsit, s-au întors la Ierusalim, în căutarea lui.
46 और तेबे तीन दिन बाद तिना खे से मन्दरो रे आँगणो रे, उपदेशका साथे बैठे रे, तिना री सुणदे और तिना ते प्रश्न करदा ऊआ मिलेया।
După trei zile, l-au găsit în templu, stând în mijlocul învățătorilor, atât pentru a-i asculta, cât și pentru a le pune întrebări.
47 जितणे जणे तेसरी सुणने लगी रे थे, सेयो सब तेसरी समज और जवाबो ते हैरान थे।
Toți cei care îl ascultau erau uimiți de înțelegerea și de răspunsurile lui.
48 तेबे सेयो तेसखे देखी की हैरान ऊईगे और तेसरी आम्मे तेसखे बोलेया, “ओ पाऊ! तैं आसा साथे एड़ा कऊँ कित्तेया? देख, तेरे पिता जी और आऊँ ताखे रोषो रे टोल़ने लगी रे थे।”
Când l-au văzut, au rămas uimiți, iar mama lui i-a zis: “Fiule, de ce te-ai purtat așa cu noi? Iată că tatăl tău și cu mine te așteptam cu nerăbdare”.
49 यीशुए तिना खे बोलेया, “तुसे माखे कऊँ लगी रे टोल़ने? क्या जाणो नि थे कि मेरा मेरे परमेशरो रे भवनो रे ऊणा जरूरी ए?”
El le-a zis: “Pentru ce Mă căutați? Nu știați că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?”
50 पर जो गल्ल तिने तिना खे बोली, से तिना खे समज नि आयी।
Ei nu au înțeles cuvântul pe care li-l spunea.
51 तेबे से तिना साथे चली गा और नासरतो खे आया और तिना रे कुलो रे रया, तेसरी आम्मे यो सारिया गल्ला आपणे मनो रेई राखिया।
Și, coborând cu ei, a venit la Nazaret. El era supus lor, iar mama lui păstra în inima ei toate aceste cuvinte.
52 यीशु बुद्धि और डील-डौल, परमेशर और मांणूए री कृपा रे बड़दे गये।
Și Isus creștea în înțelepciune și în statură și în favoare înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.
