Luusi 2
1 Nawomi yalina mulamu we, ng’ava mu kika kya bba, Erimereki, nga mugagga, erinnya lye nga ye Bowaazi.
Şi Naomi avea o rudă a soţului ei, un bărbat puternic în bogăţie din familia lui Elimelec, şi numele lui era Boaz.
2 Awo Luusi Omumowaabu n’agamba Nawomi nti, “Ka ŋŋende mu nnimiro okulonda ebirimba bya sayiri, ngoberere oyo anankwatirwa ekisa.” Nawomi n’amuddamu nti, “Genda, muwala wange.”
Şi Rut moabita i-a spus lui Naomi: Lasă-mă acum să merg la câmp şi să culeg spice de grâne în urma aceluia în ochii căruia voi găsi har. Iar ea i-a spus: Du-te, fiica mea.
3 Amangwago, n’agenda, n’atandika okulonda mu nnimiro abakunguzi we bayise. Awo ne yesanga ng’atuuse mu nnimiro ya Bowaazi, ow’omu kika kya Erimereki.
Şi a mers şi a ajuns şi a cules în câmp după secerători; şi soarta ei a fost să ajungă la o parte a câmpului aparţinând lui Boaz, care era dintre rudele lui Elimelec.
4 Mu kiseera kye kimu Bowaazi n’atuuka okuva e Besirekemu, n’agamba abakunguzi be nti, “Mukama Katonda abeere nammwe.” Nabo ne bamuddamu nti, “Naawe Mukama Katonda akuwe omukisa.”
Şi, iată, Boaz a venit de la Betleem şi a spus secerătorilor: DOMNUL fie cu voi. Iar ei i-au răspuns: DOMNUL să te binecuvânteze.
5 Awo Bowaazi n’abuuza nampala wa bakunguzi be nti, “Omuwala ono w’ani?”
Atunci Boaz a spus servitorului său, care a fost pus peste secerători: A cui este tânăra aceasta?
6 N’amuddamu nti, “Ono ye muwala Omumowaabu eyajja ne Nawomi okuva e Mowaabu.
Şi servitorul care a fost pus peste secerători a răspuns şi a zis: Aceasta este tânăra moabită care s-a întors cu Naomi din ţara Moabului.
7 Atwegayiridde alondelonde abakunguzi we bayise mu binywa, era asiibye akola okuva obw’enkya okutuusa essaawa eno, okuggyako akabanga akatono ke yawumuddemu.”
Şi ea a spus: Te rog, lasă-mă să culeg şi să adun printre snopi în urma secerătorilor; astfel a venit şi continuă de dimineaţă până acum şi a stat numai puţin în casă.
8 Awo Bowaazi n’agamba Luusi nti, “Wuliriza, muwala ggwe. Togendanga n’olondanga mu nnimiro endala yonna, tovanga mu eno, naye obeeranga wamu nabaweereza bange abawala.
Atunci Boaz i-a spus lui Rut: Nu ai auzit fiica mea? Nu merge să culegi în alt câmp, nici nu pleca de aici, ci rămâi aici aproape de servitoarele mele.
9 Gendereranga ennimiro basajja bange mwe bamaze okukungula, era ogobererenga abawala. Abasajja mbalagidde obutakutawanya. Era ennyonta bw’ekulumanga, onywenga ku mazzi abasajja ge basenye.”
Ochii tăi să fie peste câmpul pe care îl seceră, şi urmează-le; nu am poruncit eu tinerilor să nu se atingă de tine? Şi când eşti însetată du-te la vase şi bea din ceea ce au scos tinerii.
10 Awo Luusi bwe yawulira ebyo, n’avuunama ku ttaka, ng’agamba nti, “Ng’ondaze ekisa mu maaso go, n’onfaako nze, munnaggwanga.”
Atunci ea a căzut cu faţa ei la pământ şi s-a prosternat şi i-a spus: De ce am găsit har în ochii tăi, încât să mă iei în considerare pe mine, o străină?
11 Naye Bowaazi n’addamu nti, “By’okoledde nnyazaala wo kasookedde balo afa, ne bwe waleka kitaawo ne nnyoko era n’abantu bo n’ojja mu nsi ey’abantu botomanyi, babintegezezza byonna.
Şi Boaz a răspuns şi i-a zis: Mi s-a arătat pe deplin, tot ce ai făcut pentru soacra ta de la moartea soţului tău; şi cum ai lăsat pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara naşterii tale şi ai venit la un popor pe care nu l-ai cunoscut până acum.
12 Mukama Katonda wa Isirayiri gwe weeyuna wansi w’ebiwaawaatiro bye, akusasule olw’ebyo by’okoze. MukamaKatonda wa Isirayiri, oyo gwe weewagamye wansi w’ebiwawaatiro bye, akuwe empeera ennene ddala.”
DOMNUL să răsplătească lucrul tău şi o răsplată deplină să îţi fie dată de DOMNUL Dumnezeul lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să te încrezi.
13 Awo Luusi n’addamu nti, “Nneeyongere okulaba ekisa mu maaso go mukama wange, kubanga oyogedde ebigambo ebyekisa eri omuweereza wo era emmeeme yange ogizizza mu nteeko wadde nga sigwanira kuba omu ku baweereza bo.”
Atunci ea a spus: Să capăt favoare în ochii tăi, domnul meu, pentru că m-ai mângâiat și pentru că ai vorbit prietenos roabei tale, cu toate că nu sunt ca una dintre roabele tale.
14 Ekiseera ekyokulya bwe kyatuuka, Bowaazi n’agamba Luusi nti, “Jjangu okoze omugaati gwo mu wayini akatuuse.” Awo Luusi bwe yatuula wansi, Bowaazi n’amuwa sayiri ensiike, n’alya, n’akkuta, n’emulemera nawo.
Şi Boaz i-a spus: La timpul mesei să vii aici şi să mănânci din pâine şi să înmoi bucăţica ta în oţet. Şi ea a şezut lângă secerători; şi el i-a întins grâne prăjite şi ea a mâncat şi s-a săturat şi a plecat.
15 Oluvannyuma ng’okulya kuwedde, n’agolokoka agende alonde, era Bowaazi n’alagira abaddu be nti, “Ne bw’anaalonda mu binywa temumugaana.
Şi când s-a ridicat să culeagă, Boaz a poruncit tinerilor săi, spunând: Lăsaţi-o să culeagă chiar printre snopi şi nu o ocărâţi!
16 Wakiri, mumuleke yerondere mu miganda so temumuwuuna.”
Şi de asemenea lăsaţi să cadă intenţionat câteva din mănunchiuri pentru ea şi lăsaţi-le ca ea să le culeagă şi nu o mustraţi!
17 Awo Luusi n’alonda mu nnimiro okutuuka akawungeezi, oluvannyuma n’awuula ne sayiri gye yali akuŋŋaanyizza, n’aweza nga kilo kkumi na ssatu.
Astfel ea a cules în câmp până seara şi a bătut ce a cules; şi a fost cam o efă de orz.
18 Yonna n’agyetikka, n’agitwala mu kibuga, ne nnyazaala we n’agiraba. Era yamuleetera ne ku mmere gye yali afissizzaawo.
Şi l-a ridicat şi a mers în cetate şi soacra ei a văzut ce a cules; şi a adus şi i-a dat ce a pus deoparte după ce s-a săturat.
19 Nnyazaala we yasanyuka nnyo, era n’amubuuza nti, “Wakoze mu nnimiro y’ani leero? Aweebwe omukisa oyo akukwatiddwa ekisa!” Awo Luusi n’abuulira nnyazaala we nannyini nnimiro mwe yakoze, n’erinnya ly’omwami nga ye Bowaazi.
Şi soacra ei i-a spus: Unde ai cules astăzi? Şi unde ai lucrat? Binecuvântat fie cel care te-a luat în considerare. Şi ea a arătat soacrei sale cu cine a lucrat şi a spus: Numele omului la care am lucrat astăzi este Boaz.
20 Nawomi namugamba nti, “Mukama Katonda atalekanga kulaga kisa eri abalamu n’abafu, amuwe omukisa. Anti omusajja oyo muganda waffe ddala, era y’omu ku banunuzi baffe ddala.”
Şi Naomi a spus nurorii sale: Binecuvântat fie el de DOMNUL, care nu şi-a oprit bunătatea faţă de cei vii şi faţă de cei morţi. Şi Naomi i-a spus: Acest bărbat ne este rudă apropiată, unul dintre cei care au dreptul răscumpărării noastre.
21 Luusi Omumowaabu n’ayongerako nti, “N’okuŋŋamba yaŋŋambye nti nkolere wamu n’abakozi be okutuusa lwe balimala eby’okukungula bye.”
Şi Rut moabita a spus: El de asemenea mi-a zis: Să te ţii aproape de tinerii mei, până vor fi terminat tot secerişul meu.
22 Awo Nawomi n’agamba Luusi muka mwana we nti, “Kijja kuba kirungi nnyo muwala wange, okubeeranga kumpi nabaweereza be abakazi, kubanga singa onoogenda mu nnimiro y’omulala akabi kayinza okukutuukako.”
Şi Naomi i-a spus lui Rut, nora sa: Este bine, fiica mea, că ieşi cu tinerele lui, ca alţii să nu te întâlnească într-un alt câmp.
23 Awo Luusi n’abeeranga kumpi n’abaweereza ba Bowaazi ng’alonda okutuusa amakungula ga sayiri n’eŋŋaano bwe gaggwa, n’abeeranga wamu ne nnyazaala we.
Astfel ea a stat aproape de tinerele lui Boaz să culeagă până la sfârşitul secerişului orzului şi al secerişului grâului; şi a locuit cu soacra ei.
