Abaruumi 2
1 Gwe anenya omuntu omulala, okola ebibi bye bimu ne by’onenyeza omuntu oyo. Kyonoova olema okubeera n’eky’okuwoza, kubanga bw’okola bw’otyo, weesalira wekka omusango.
De aceea, omule, oricine ai fi tu, care judeci, ești fără prihană. Căci în ceea ce judeci pe altul, te osândești pe tine însuți. Căci tu, care judeci, practici aceleași lucruri.
2 Naye kaakano, tumanyi nga Katonda mutuufu okunenya abo abakola ebiri ng’ebyo.
Noi știm că judecata lui Dumnezeu este conformă cu adevărul împotriva celor care practică astfel de lucruri.
3 Naye ggwe omuntu obuntu, akola ebiri ng’ebyo, kyokka n’onenya abantu abalala, olowooza nga Katonda alikuleka?
Crezi tu, omule, care judeci pe cei care practică astfel de lucruri și faci la fel, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?
4 Oba onyooma ekisa kya Katonda ekingi, n’okugumiikiriza kwe n’obukwatampola bwe? Tomanyi ng’ekisa kya Katonda kikuleeta mu kwenenya?
Sau disprețuiești tu bogăția bunătății, a îngăduinței și a răbdării Lui, fără să știi că bunătatea lui Dumnezeu te conduce la pocăință?
5 Naye olw’obukakanyavu bwo n’omutima oguteenenya, weeterekera ekiruyi ku lunaku lw’ekiruyi n’okubikkulirwa, Katonda lw’alisalirako omusango ogw’obutuukirivu.
Ci, după împietrirea voastră și inima voastră neîmpăcată, vă strângeți pentru voi înșivă mânie în ziua mâniei, a revelației și a dreptei judecăți a lui Dumnezeu,
6 Katonda aliwa buli omu empeera esaanira ebikolwa bye.
care “va răsplăti fiecăruia după faptele sale”.
7 Aliwa obulamu obutaggwaawo abo abaakola obulungi, nga balina essuubi ery’okuweebwa ekitiibwa, ettendo n’obulamu obw’emirembe n’emirembe. (aiōnios g166)
celor care, prin perseverența în binele făcut, caută gloria, onoarea și incoruptibilitatea, viața veșnică; (aiōnios g166)
8 Naye abo abeenoonyeza ebyabwe, abajeemera amazima nga bagondera obutali butuukirivu, kiriba kiruyi na busungu.
dar celor care sunt egoiști și nu ascultă de adevăr, ci ascultă de nedreptate, le va fi mânia, indignarea,
9 Walibaawo ennaku n’okubonaabona ku buli mmeeme y’omuntu akola ebibi, okusookera ku Muyudaaya n’oluvannyuma ku Munnaggwanga.
asuprirea și chinul asupra oricărui suflet de om care face răul, mai întâi iudeilor și apoi grecilor.
10 Naye ekitiibwa n’ettendo n’emirembe biriba ku buli akola ebituufu, okusookera ku Muyudaaya n’oluvannyuma ku Munnaggwanga.
Dar slava, cinstea și pacea sunt pentru orice om care face binele, mai întâi pentru iudeu și apoi pentru grec.
11 Kubanga Katonda tasosola mu bantu.
Căci la Dumnezeu nu este părtinire.
12 Abo bonna abaayonoona olw’obutamanya mateeka, balizikirira; era n’abo bonna abaamanya amateeka ne boonoona, bwe batyo bwe balisalirwa omusango, okusinziira mu Mateeka.
Căci toți cei ce au păcătuit fără lege vor pieri și fără lege. Toți cei care au păcătuit sub Lege vor fi judecați prin Lege.
13 Kuba abawulira obuwulizi amateeka, si be bejjeerera eri Katonda, wabula abo abakola bye galagira, be baliweebwa obutuukirivu.
Căci nu ascultătorii legii sunt cei care sunt drepți înaintea lui Dumnezeu, ci cei care împlinesc legea vor fi îndreptățiți
14 Abaamawanga abatalina mateeka bwe bakolera mu buzaaliranwa ebintu eby’Amateeka, ebintu ebyo byennyini bifuuka amateeka gye bali, newaakubadde ng’Amateeka tegaabaweebwa.
(pentru că atunci când neamurile care nu au legea fac prin natură lucrurile legii, aceștia, neavând legea, sunt o lege pentru ei înșiși,
15 Ekyo kiraga ng’Amateeka gawandiikibbwa mu mitima gyabwe, era kikakasa munda mu birowoozo byabwe, ng’emitima gyabwe giribasaliriza omusango oba okubejjeereza okusinziira ku ekyo kye bamanyi.
prin faptul că arată lucrarea legii scrisă în inimile lor, conștiința lor mărturisind cu ei, iar gândurile lor între ei acuzându-i sau dimpotrivă scuzându-i)
16 Kino kiribaawo ku lunaku Katonda kw’aliramulira abantu olw’ebyo bye baakisa, ng’enjiri yange bw’eri ku bwa Yesu Kristo.
în ziua în care Dumnezeu va judeca tainele oamenilor, potrivit cu Buna Vestire a mea, prin Isus Hristos.
17 Abamu ku mmwe mweyita Bayudaaya. Mwesiga amateeka ne mwewaana nga bwe mumanyi Katonda.
Tu porți numele de iudeu, te sprijini pe Lege, te lauzi în Dumnezeu,
18 Bwe musoma ebyawandiikibwa muyiga engeri Katonda gy’ayagala mweyise ne muzuula ekituufu.
cunoști voia Lui și aprobi lucrurile bune, fiind învățat din Lege,
19 Mukakasa nga bwe muli abakulembeze b’abazibe b’amaaso, era ettabaaza eri abo bonna abali mu kizikiza.
și ești încredințat că tu însuți ești călăuză orbilor, lumină pentru cei ce sunt în întuneric,
20 Naye olwokubanga, amateeka ga Katonda gatuwa amagezi n’amazima, mulowooza muyinza okuyigiriza abatali bagezi n’abaana abato.
îndrumător al celor nebuni, învățător al copiilor, având în Lege forma cunoștinței și a adevărului.
21 Kale ggwe ayigiriza abalala, lwaki toyinza kweyigiriza wekka? Ategeeza abalala obutabba, tobba?
Așadar, tu, care înveți pe altul, nu te înveți și pe tine însuți? Tu, care propovăduiești că omul nu trebuie să fure, tu furi?
22 Ategeeza obutayenda, toyenda? Akyawa ebifaananyi, si ggwe onyaga eby’omu masabo?
Tu, care spui că un om nu trebuie să comită adulter, comiți tu adulter? Voi, care aveți în ură idolii, jefuiți templele?
23 Mwenyumiririza mu mateeka, naye ne muswaza Katonda olw’obutagatuukiriza.
Voi, care vă lăudați cu legea, îl dezonorați pe Dumnezeu prin nerespectarea legii?
24 Ekyawandiikibwa kigamba nti, “Olw’ebikolwa byammwe ebyo, erinnya lya Katonda kyelivudde livvoolebwa mu mawanga.”
Căci “numele lui Dumnezeu este hulit printre neamuri din cauza voastră”, așa cum este scris.
25 Okukomolebwa kugasiza ddala bw’okwata amateeka, naye bw’otagatuukiriza tewaba njawulo wakati wo n’atali mukomole.
Căci, într-adevăr, circumcizia este de folos, dacă ești împlinitor al legii, dar dacă ești călcător al legii, circumcizia ta a devenit necircumcizie.
26 Kale obanga atali mukomole akwata amateeka, talibalibwa ng’eyakomolebwa?
Așadar, dacă cel netăiat împrejur ține rânduielile Legii, nu cumva netăierea lui împrejur nu va fi socotită ca fiind circumcizie?
27 Noolwekyo ataakomolebwa mu buzaaliranwa naye ng’akuuma amateeka, alikusaliza omusango gwe alina amateeka amawandiike n’otagatuukiriza ate nga wakomolebwa.
Nu te vor judeca oare pe tine, care cu litera și cu circumcizia ești un călcător de lege, cei care sunt fizic netăiați împrejur, dar care împlinesc legea?
28 Okweyisa ng’Omuyudaaya ate nga wakomolebwa, tekikufuula Muyudaaya yennyini.
Căci nu este iudeu cel care este unul în afară, nici circumcizia care este exterioară în carne;
29 Okuba Omuyudaaya yennyini oteekwa okugondera amateeka. Okukomolebwa okutuufu kwe kukomolebwa okubaawo mu mutima, so si okw’omubiri. Omuntu ng’oyo atenderezebwa Katonda, so si abantu.
ci este iudeu cel care este unul înăuntru, iar circumcizia este cea a inimii, în duh, nu în literă; a cărui laudă nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu.
