< Engero 24 >
1 Teweegombanga bakozi ba bibi era tobeesemberezanga.
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 Kubanga emitima gyabwe giteesa kukola bya butemu, era akamwa kaabwe koogera ku kukola bya ffujjo.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 Amagezi ge gazimba ennyumba, n’okutegeera kwe kugiggumiza.
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 Olw’amagezi ebisenge by’ayo bijjula ebintu ebirungi, eby’obugagga ebitalabikalabika eby’omuwendo omungi.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 Omuntu ow’amagezi aba n’obuyinza, n’omuntu alina okumanya yeeyongera amaanyi.
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 Kubanga okulwana olutalo weetaaga okuluŋŋamizibwa, n’okuluwangula, weetaaga abawi b’amagezi bangi.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Amagezi gasukkirira nnyo omusirusiru, talina ky’asobola kwogera mu lukuŋŋaana olw’oku wankaaki.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Oyo asala enkwe ez’okukola ebibi, aliyitibwa mukujjukujju.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 Entegeka ez’obusirusiru muvaamu kwonoona, abantu beetamwa omukudaazi.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 Bw’oyongobera mu kiseera eky’ebizibu, olwo ng’olina amaanyi matono!
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 Odduukiriranga n’owonya abo abatwalibwa okuttibwa, n’abo abali ku njegoyego z’okuttibwa, obawonye okuttirwa obwemage.
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 Bw’ogambanga nti, “Laba kino twali tetukimanyi,” oyo akebera emitima aba talaba? Oyo akuuma obulamu bwo takimanyi? Talisasula buli muntu ng’omulimu gwe bwe guli?
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 Mwana wange olyanga omubisi gw’enjuki kubanga mulungi, omubisi oguva mu bisenge byagwo guwoomerera.
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 Era manya nti amagezi gawoomera emmeeme yo, bw’onoogafuna onoobeera n’essuubi mu bulamu obw’omu maaso, n’essuubi lyo teririkoma.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Toteeganga, ng’omunyazi bw’akola ku nnyumba y’omutuukirivu, tonyaganga maka ge.
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 Omuntu omutuukirivu ne bw’agwa emirundi omusanvu, addamu n’ayimuka, naye abakozi b’ebibi basuulibwa mu mitawaana.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 Tosanyukanga ng’omulabe wo agudde, bwe yeesittalanga omutima gwo gulemenga okujaguza.
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 Si kulwa nga Mukama akiraba ne kitamusanyusa, n’amusunguwalira.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Teweeraliikiriranga olw’abo abakola ebibi, so abakozi b’ebibi tobakwatirwanga buggya.
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 Kubanga omuntu omubi talina ssuubi mu maaso, ettabaaza y’abakozi b’ebibi erizikizibwa.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 Mwana wange otyanga Mukama, ne kabaka, era teweetabanga na bajeemu.
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 Kubanga obusungu bwabwe bulibuubuukira ku bajeemu era ani amaanyi akabi akalibatuukako?
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 Bino nabyo era bigambo by’abalina amagezi. Okwekubiira ng’osala emisango si kirungi.
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 Kale oyo agamba azizza omusango nti, “Toliiko ky’ovunaanibwa,” abantu banaamukolimiranga, n’amawanga ganaamwetamwanga.
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 Naye abo abasalira omusobya omusango ne gumusinga banaabanga n’essanyu, n’omukisa omulungi gulibatuukako.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 Eky’okuddamu eky’amazima, kiri ng’okunywegerwa.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Malirizanga omulimu gwo ogw’ebweru, oteeketeeke ennimiro zo, n’oluvannyuma olyoke weezimbire ennyumba yo.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Towanga bujulizi bwa bulimba ku muliraanwa wo, so akamwa ko tekalimbanga.
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Toyogeranga nti, “Omuntu oyo ndimukola nga bw’ankoze, era ndimusasuza nga bw’ampisizza.”
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 Nayita ku nnimiro ey’omugayaavu, ne mpita ne ku nnimiro y’emizabbibu ey’oyo atalina kutegeera.
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 Kale laba, ng’ennimiro eyo ebunye amaggwa, wansi wonna nga wabikkiddwa omuddo, n’olukomera lwayo olw’amayinja nga lugudde.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 Ne neekaliriza ne ntegeera ne nfuna ekyokuyiga mu bye nalaba.
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 Otulo otutonotono, n’okusumagira akatono, n’okufunya emikono okuwummulako,
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 obwavu bulikutuukako ng’omutemu, era n’obwetaavu ng’omutemu.
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.