< Engero 15 >
1 Okuddamu n’eggonjebwa kumalawo ekiruyi, naye ekigambo eky’obukambwe kisaanuula obusungu.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 Olulimi lw’omugezi lwogera by’amagezi, naye akamwa k’abasirusiru kafukumula busirusiru bwereere.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 Amaaso ga Mukama galaba buli wantu, alaba abatuukirivu n’abakozi b’ebibi.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 Olulimi oluzimba muti gwa bulamu, naye olulimi olulimba lubetenta omutima.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 Omusirusiru anyooma okubuulirirwa kwa kitaawe, naye omutegeevu assaayo omwoyo eri okunenyezebwa.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 Mu nnyumba y’omutuukirivu mubaamu obugagga bungi, naye omukozi w’ebibi by’afuna, bimuleetera emitawaana.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Akamwa k’amagezi kabunyisa okumanya, naye omutima gw’abasirusiru si bwe gukola.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 Ssaddaaka y’aboonoonyi ya muzizo eri Mukama, naye okusaba kw’abalongoofu lye ssanyu lye.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 Ekkubo ly’omwonoonyi lya muzizo eri Mukama, naye Mukama ayagala oyo anoonya obutuukirivu.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Oyo aleka ekkubo ettuufu alikangavvulwa n’amaanyi, n’oyo akyawa okunenyezebwa alifa.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
11 Okufa n’okuzikirira biri mu maaso ga Mukama, n’okulaba alaba nnyo emitima gy’abaana b’abantu! (Sheol )
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol )
12 Omunyoomi tayagala kunenyezebwa, era teeyeebuuza ku b’amagezi.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Omutima omusanyufu guleeta essanyu ku maaso, naye omutima omunyiikaavu gunafuya emmeeme.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Omutima omutegeevu gunoonya okumanya, naye akamwa k’abasirusiru kalya busirusiru.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Omuntu bw’aba omunyiikaavu, buli kimu kimwononekera, naye omutima omusanyufu gujaguza buli kaseera.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Okuba n’akatono ng’otya Mukama, kusinga okuba n’ebingi naye ng’oli mu mitawaana.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Okulya emmere ng’eriko enva endiirwa awali okwagalana, kisinga okuliirako ebyassava awali obukyayi.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 Omuntu asunguwala amangu asaanuula oluyombo, naye omugumiikiriza akakkanya embeera.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 Ekkubo ly’omugayaavu lijjula amaggwa, naye ekkubo ly’omutuukirivu golokofu.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 Omwana omugezi asanyusa kitaawe, naye omuntu omusirusiru anyooma nnyina.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 Obusirusiru ssanyu eri oyo atalina magezi, naye omuntu ategeera atambulira mu kkubo eggolokofu.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Awatali kuluŋŋamizibwa entegeka zifa, naye awali abawi b’amagezi abangi ziyitamu.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 Okuddamu obulungi kisanyusa, era kirungi ekigambo ekirungi okujjira mu kiseera ekituufu.
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
24 Ekkubo ery’obulamu liyimusa omugezi, ne limuziyiza okukka emagombe. (Sheol )
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol )
25 Mukama azikiriza ennyumba y’ab’amalala, kyokka akuuma ensalo za nnamwandu.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 Enkwe za muzizo eri Mukama, naye ebigambo ebisaanidde, bimusanyusa.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Oyo anoonya okugaggawalira mu bukyamu aleetera ennyumba ye emitawaana, naye oyo akyawa enguzi aliba mulamu.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 Omutima gw’omutuukirivu gufumiitiriza bye gunaayanukula, naye akamwa k’omwonoonyi kafubutula ebitasaana.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 Mukama ali wala n’aboonoonyi, naye awulira okusaba kw’abatuukirivu.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 Amaaso agajjudde essanyu gasanyusa omutima, n’amawulire amalungi galeetera amagumba obulamu.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 Oyo assaayo omwoyo eri okunenyezebwa okuleeta obulamu, alituula wamu n’abagezi.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Agayaalirira okubuulirirwa yeerumya yekka, naye oyo assaayo omwoyo eri okunenyezebwa afuna okutegeera.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 Okutya Mukama kuyigiriza omuntu amagezi, n’obwetoowaze kye kitiibwa ky’omuntu oyo.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.