Okuva 32
1 Abantu bwe baalaba nga Musa aluddeyo nnyo ku lusozi, ne bakuŋŋaanira awali Alooni, ne bamugamba nti, “Jjangu, otukolere bakatonda abanaatukulembera; kubanga Musa ono eyatuggya mu nsi y’e Misiri, tetumanyi kimutuuseeko.”
Și când poporul a văzut că Moise întârzia să coboare de pe munte, oamenii s-au strâns la Aaron și i-au spus: Ridică-te, fă-ne dumnezei care să meargă înaintea noastră; căci, cât despre acest Moise, omul care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce i s-a întâmplat.
2 Alooni n’abaddamu nti, “Mwambule empeta eza zaabu, bakyala bammwe, ne batabani bammwe, ne bawala bammwe ze bambadde ku matu gaabwe, muzindeetere.”
Și Aaron le-a spus: Desfaceți cerceii de aur, care sunt în urechile soțiilor voastre ale fiilor voștri și ale fiicelor voastre, și aduceți-i la mine.
3 Awo abantu bonna ne beenaanulako empeta zaabwe eza zaabu ez’oku matu, ne bazireetera Alooni.
Și tot poporul a desfăcut cerceii de aur care erau în urechile lor și i-au adus la Aaron.
4 Alooni n’azisaanuusa; zaabu eyavaamu n’agibumbamu ennyana, ng’agirongoosa n’ekyuma. Ne balyoka boogera nti, “Bano be bakatonda bo ggwe Isirayiri abaakuggya mu nsi y’e Misiri!”
Iar el i-a primit din mâna lor; și după ce le-a făcut un vițel turnat, i-a dat formă cu o daltă și au spus: Israele, aceștia sunt dumnezeii tăi, care te-au scos din țara Egiptului.
5 Alooni bwe yalaba ebyo, n’azimba ekyoto mu maaso g’ennyana, n’alyoka alangirira nti, “Enkya tujja kukolera Mukama embaga.”
Și când Aaron l-a văzut, a construit un altar înaintea lui; și Aaron a făcut o proclamație și a spus: Mâine este o sărbătoare pentru DOMNUL.
6 Awo enkeera, abantu ne bazuukuka mu makya, ne bawaayo ebiweebwayo ebyokebwa, ne baleeta n’ebiweebwayo olw’emirembe; ne batuula ne balya era ne banywa, ne basituka ne bakola effujjo.
Și s-au sculat devreme a doua zi și au oferit ofrande arse și au adus ofrande de pace; și poporul s-a așezat să mănânce și să bea și s-a ridicat să joace.
7 Mukama n’agamba Musa nti, “Serengeta, kubanga abantu bo be waggya mu nsi ey’e Misiri boonoonye;
Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Du-te, coboară-te, căci poporul tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului, s-au corupt;
8 bavudde mangu mu kkubo lye nabalagira; beekoledde ennyana ensaanuuse ne bagisinza, ne bagireetera ebiweebwayo, ne boogera nti, ‘Bano be bakatonda bo, ggwe Isirayiri, abaakuggya mu nsi y’e Misiri!’”
S-au abătut repede de pe calea pe care le-am poruncit-o; ei și-au făcut un vițel turnat și i s-au închinat și i-au sacrificat și au spus: Aceștia sunt dumnezeii tăi, Israele, care te-au scos din țara Egiptului.
9 Mukama n’agamba Musa nti, “Abantu bano mbalabye, era ndabye nga bakakanyavu.
Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Am văzut acest popor și, iată, acesta este un popor îndărătnic;
10 Kale, kaakano ndeka obusungu bwange bubabuubuukireko, mbazikirize; kyokka ggwe ndikufuula eggwanga ekkulu.”
De aceea, acum lasă-mă, ca furia mea să se încingă împotriva lor și să îi mistui; și voi face din tine o națiune mare.
11 Naye Musa ne yeegayirira Mukama Katonda we, n’agamba nti, “Lwaki obusungu bwo bubuubuukira abantu bo be waggya mu nsi y’e Misiri n’obuyinza, awamu n’omukono gwo ogw’amaanyi?
Și Moise a implorat pe DOMNUL Dumnezeul său și a spus: DOAMNE, de ce se încinge furia ta împotriva poporului tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului cu mare putere și cu o mână tare?
12 Lwaki okwogeza Abamisiri nti, ‘Yabatwala ng’agenderedde kubakola kabi, abattire mu nsozi, abazikirize, bave ku nsi?’ Nyiigulukuka, obusungu obubuubuuka bukuveeko, oleme kuleeta bulabe ku bantu bo.
Pentru ce să vorbească egiptenii și să spună: Pentru nenorocire i-a scos afară, ca să îi ucidă în munți și să îi mistuie de pe fața pământului? Întoarce-te de la furia ta înverșunată și pocăiește-te de acest rău împotriva poporului tău.
13 Jjukira abaweereza bo Ibulayimu, ne Isaaka, ne Isirayiri, be walayirira ggwe kennyini, n’obagamba nti, ‘Ndyaza bazzukulu bammwe ng’emmunyeenye ez’oku ggulu, era n’ensi eno gye mbasuubizza ndigiwa bazzukulu bammwe, era eribeera omugabo gwammwe ennaku zonna.’”
Adu-ți aminte de Avraam, de Isaac și de Israel, servitorii tăi, cărora le-ai jurat prin tine însuți și le-ai spus: Voi înmulți sămânța ca stelele cerului și toată această țară despre care am vorbit o voi da seminței voastre și o vor moșteni pentru totdeauna.
14 Mukama akabi ke yali ategese okukola abantu be n’atakaleeta.
Și DOMNUL s-a pocăit de răul pe care s-a gândit să îl facă poporului său.
15 Awo Musa n’aserengeta okuva ku lusozi ng’akutte mu mikono gye ebipande ebibiri eby’Endagaano, nga biwandiikiddwako ku njuyi zombi.
Și Moise s-a întors și a coborât de pe munte și cele două table ale mărturiei erau în mâna sa: tablele erau scrise pe amândouă părțile; pe o parte și pe cealaltă parte erau ele scrise.
16 Ebipande byakolebwa Katonda, n’ebiwandiike ebyaliko byali bya Katonda, nga ye yabisala ku bipande ebyo.
Și tablele erau lucrarea lui Dumnezeu și scrisul era scrisul lui Dumnezeu, gravat pe table.
17 Yoswa bwe yawulira oluyoogaano lw’abantu nga baleekaana, n’agamba Musa nti, “Mu lusiisira eriyo okuyoogaana ng’okw’olutalo.”
Și când a auzit Iosua zgomotul poporului pe când strigau, i-a spus lui Moise: Este zgomot de război în tabără.
18 Naye n’amuddamu nti, “Siwulira maloboozi galeekaana olw’obuwanguzi, oba amaloboozi g’okwaziirana olw’okuwangulwa, naye maloboozi ga kuyimba ge mpulira.”
Dar el a spus: Nu este vocea celor ce strigă din cauza victoriei, nici nu este vocea celor ce strigă din cauză că sunt învinși, ci aud zgomotul celor ce cântă.
19 Naye Musa bwe yasemberera olusiisira, n’alengera ennyana, n’alaba n’amazina; obusungu bwe ne bubuubuuka, n’asuula eri ebipande ebyali mu mikono gye, ne bimenyekera awo wansi w’olusozi.
Și s-a întâmplat, imediat ce s-a apropiat el de tabără, că a văzut vițelul și dansul; și mânia lui Moise s-a încins și a aruncat tablele din mâinile sale și le-a spart sub munte.
20 N’addira ennyana gye baali bakoze n’agyokya mu muliro n’agisekulasekula, n’agimerungulira ddala ng’olufuufu; olufuufu n’alumansa ku mazzi n’agawa abaana ba Isirayiri ne baganywa.
Și a luat vițelul pe care l-au făcut și l-a ars în foc și l-a măcinat până la pulbere și a împrăștiat pulberea pe apă și a făcut pe copiii lui Israel să bea din ea.
21 Awo Musa n’agamba Alooni nti, “Abantu bano baakukoze ki, n’obaleetera okwonoona ennyo bwe batyo?”
Și Moise i-a spus lui Aaron: Ce ți-a făcut poporul acesta, încât ai adus un așa mare păcat peste ei?
22 Alooni n’amuddamu nti, “Tonnyiigira nnyo, mukama wange, naawe abantu bano obamanyi, ng’emitima gyabwe bwe gyamanyiira okwonoona.
Și Aaron a spus: Să nu se încingă mânia domnului meu; cunoști poporul, că ei sunt puși pe ticăloșie.
23 Baŋŋambye nti, ‘Tukolere bakatonda abanaatukulembera kubanga Musa ono eyatuggya mu nsi y’e Misiri, tetumanyi kimutuuseeko.’
Fiindcă mi-au spus: Fă-ne dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci cât despre acest Moise, bărbatul care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce i s-a întâmplat.
24 Nange kwe kubagamba nti, ‘Buli alina ebya zaabu abyeyambuleko,’ ne babimpa ne mbiteeka mu muliro, ne bivaamu ennyana eno.”
Iar eu le-am spus: Oricine are ceva aur, să îl desfacă. Așa că mi l-au dat; atunci l-am aruncat în foc și a ieșit acest vițel.
25 Awo Musa bwe yalaba ng’abantu basasamadde, nga Alooni yali abalese ne basasamala, era ng’abalabe baabwe babasekerera,
Și după ce Moise a văzut că oamenii erau goi (pentru că Aaron i-a făcut goi spre rușinea lor printre dușmanii lor),
26 n’ayimirira mu mulyango gw’olusiisira, n’agamba nti, “Ani ali ku ludda lwa Mukama? Ajje wano we ndi.” Awo batabani ba Leevi bonna ne bakuŋŋaanira w’ali.
Atunci Moise a stat în picioare în poarta taberei și a spus: Cine este de partea DOMNULUI? Acela să vină la mine. Și toți fiii lui Levi s-au adunat la el.
27 N’abagamba nti, “Bw’ati Mukama Katonda wa Isirayiri bw’ayogera nti, ‘Buli musajja yeesibe ekitala kye mu kiwato kye, muyiteeyite mu nsiisira okuva ku ludda olumu okutuuka ku ludda olulala, nga buli musajja atta muganda we ne mukwano gwe, ne muliraanwa we.’”
Iar el le-a spus: Astfel spune DOMNUL Dumnezeu al lui Israel: Să-și pună fiecare bărbat sabia la coapsă și să intre și să iasă de la poartă la poartă prin tabără, și fiecare bărbat să ucidă pe fratele său și fiecare bărbat pe însoțitorul său și fiecare bărbat pe vecinul său.
28 Abaleevi ne bakola nga Musa bwe yabalagira; era ku lunaku olwo abantu ng’enkumi ssatu ne battibwa.
Și copiii lui Levi au făcut conform cuvântului lui Moise: și au căzut din popor în acea zi în jur de trei mii de bărbați.
29 Awo Musa n’agamba nti, “Mwawuddwa leero eri Mukama, bwe musse buli omu mutabani we, era ne muganda we; Mukama abawadde omukisa ku lunaku lwa leero.”
Pentru că Moise a spus: Astăzi, consacrați-vă pe voi înșivă DOMNULUI, fiecare bărbat peste fiul său și peste fratele său, ca astăzi să vă dăruiască o binecuvântare.
30 Enkeera Musa n’agamba abantu nti, “Mwonoonye nnyo. Naye nze ka ŋŋende eri Mukama ndabe obanga nnaatangiririra ekibi kyammwe.”
Și s-a întâmplat, a doua zi, că Moise a spus poporului: Ați păcătuit un mare păcat; și acum voi urca la DOMNUL; poate voi face ispășire pentru păcatul vostru.
31 Bw’atyo Musa n’addayo eri Mukama, n’agamba nti, “Kitalo! Abantu bano nga boonoonye nnyo; bwe beekoledde bakatonda aba zaabu!
Și Moise s-a întors la DOMNUL și a spus: Oh, acest popor a păcătuit un mare păcat și și-au făcut dumnezei de aur.
32 Bw’oba osiima basonyiwe ekibi kyabwe; naye bwe kitaba kityo, nkwegayirira onsangule mu kitabo kyo ky’owandiise.”
Totuși acum dacă voiești, iartă păcatul lor; și dacă nu, șterge-mă, te rog eu, din cartea ta pe care ai scris-o.
33 Naye Mukama n’agamba Musa nti, “Oyo yekka ankozeeko ekibi gwe ndisangula mu kitabo kyange.
Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Oricine a păcătuit împotriva mea, pe el îl voi șterge din cartea mea.
34 Kaakano genda otwale abantu mu kifo ekyo kye nakutegeeza; era, laba, malayika wange ajja kukukulembera. Naye ekiseera nga kituuse okubabonereza ndibabonerereza ddala olw’ekibi kyabwe.”
De aceea acum du-te, condu poporul la locul despre care ți-am vorbit: iată, Îngerul meu va merge înaintea ta; totuși în ziua cercetării, voi pedepsi păcatul lor peste ei.
35 Awo Mukama n’aleetera abantu kawumpuli, kubanga beekolera ennyana, Alooni gye yababumbira.
Și DOMNUL a lovit poporul cu plăgi, pentru că au făcut vițelul pe care Aaron l-a făcut.
