Rite 3
1 Mokolo moko, Naomi, mama-bokilo ya Rite, alobaki na ye: — Mwana na ngai, nasengeli te koluka nzela mpo na bolamu na yo?
Atunci Naomi, soacra ei, i-a spus: Fiica mea, să nu caut odihnă pentru tine, ca să îţi fie bine?
2 Pamba te oyebi malamu ete Boazi, oyo osalaki elongo na basali na ye ya basi, azali ndeko na biso. Na pokwa ya lelo, akoyungola orje oyo basilaki kosopa na etando.
Şi acum, nu este Boaz din rudenia noastră, cu ale cărui tinere ai fost? Iată, deseară el vântură orzul în arie.
3 Boye, sukola malamu nzoto na yo, pakola mafuta mpe lata bilamba na yo, oyo eleki kitoko. Bongo, okokende na etando epai wapi akobeta orje na ye; kasi sala ete Boazi ayeba te ete ozali na esika yango kino akosilisa kolia mpe komela.
De aceea spală-te şi unge-te şi pune-ţi haina pe tine şi coboară-te la arie, dar nu te face cunoscută bărbatului, până va fi terminat de mâncat şi de băut.
4 Tango akokende kolala, okotala malamu esika nini akozala. Sima, okopusana, okolongola elamba oyo ezipi makolo na ye mpe okomilalisa wana, na makolo na ye. Ye moko akoyebisa yo makambo oyo osengeli kosala.
Şi aşa va fi, când se culcă, însemnează locul unde se culcă şi intră şi dezveleşte-i picioarele şi culcă-te; iar el îţi va spune ce să faci.
5 Rite azongiselaki ye: — Nakosala nyonso oyo oyebisi ngai.
Iar Rut i-a spus: Voi face tot ce îmi spui.
6 Bongo Rite akendeki na etando mpe asalaki makambo nyonso oyo mama-bokilo na ye ayebisaki ye.
Şi a coborât la arie şi a făcut conform cu tot ce i-a poruncit soacra ei.
7 Tango Boazi asilisaki kolia mpe komela, motema na ye ezalaki na esengo; akendeki kolala na suka ya mipiku ya orje. Bongo Rite apusanaki malembe-malembe, alongolaki elamba oyo ezipaki makolo ya Boazi mpe amilalisaki wana.
Şi după ce Boaz a mâncat şi a băut şi inima lui era veselă, a mers să se culce la capătul stogului de grâne; şi ea a venit încet şi i-a dezvelit picioarele şi s-a întins.
8 Na kati-kati ya butu, tango Boazi ayokaki malili, aminyololaki mpe amonaki mwasi alali na makolo na ye.
Şi s-a întâmplat, la miezul nopţii, că bărbatul s-a speriat şi s-a întors; şi, iată, o femeie întinsă la picioarele lui.
9 Atunaki ye: — Yo ozali nani? Azongisaki: — Ezali ngai Rite, mwasi mosali na yo. Tanda songe ya elamba na yo kino epai na ngai, pamba te ozali na ndingisa ya kosikola.
Şi el a spus: Cine eşti? Iar ea a răspuns: Eu sunt Rut, roaba ta, de aceea întinde-ţi învelitoarea peste roaba ta, pentru că eşti răscumpărătorul meu.
10 Boazi azongiselaki ye: — Tika ete Yawe apambola yo, mwana na ngai ya mwasi! Bosembo oyo otalisi sik’oyo, ezali monene koleka bosembo oyo otalisaki liboso; pamba te otambolaki te sima na bilenge mibali, ezala bazwi to babola.
Iar el a spus: Binecuvântată fii de DOMNUL, fiica mea, fiindcă ai arătat mai multă bunătate la sfârşit decât la început, deoarece nu te-ai dus după tineri, fie săraci, fie bogaţi.
11 Mpe sik’oyo mwana na ngai ya mwasi, kobanga te; nakosalela yo nyonso oyo okosenga, pamba te bato nyonso ya esika oyo bayebi ete ozali mwasi ya malonga.
Şi acum, fiica mea, nu te teme, îţi voi face tot ceea ce ceri, fiindcă toată cetatea poporului meu ştie că eşti o femeie virtuoasă.
12 Sik’oyo, atako solo nazali na ndingisa ya kosikola, kasi ezali na mosikoli mosusu oyo azali pene na yo koleka ngai.
Şi acum este adevărat că eu sunt răscumpărătorul tău; totuşi, este un răscumpărător mai aproape decât mine.
13 Boye, lekisa butu awa; bongo lobi na tongo, tokotala soki moto yango akolinga kosikola yo. Soki akolinga, wana tika ye asikola yo; kasi soki aboyi, nalaki yo na Kombo na Yawe ete ngai nakosikola yo. Boye liboso ete tongo etana, lala awa.
Rămâi în această noapte şi dimineaţă va fi aşa, dacă te va răscumpăra, bine; să te răscumpere; dar dacă nu voieşte să te răscumpere, atunci te voi răscumpăra eu, precum DOMNUL trăieşte; întinde-te până dimineaţa.
14 Boye Rite alalaki na makolo na ye mpe alamukaki na tongo-tongo, wana molili ezalaki nanu kopekisa bato komonana malamu; pamba te Boazi alobaki: « Moto moko te ayeba ete mwasi moko ayaki na etando oyo. »
Şi ea s-a întins la picioarele lui până dimineaţa; şi ea s-a ridicat înainte de a se putea cunoaşte unul pe altul. Iar el a spus: Să nu se ştie că o femeie a venit în arie.
15 Liboso ete akende, Boazi ayebisaki ye: « Pesa ngai elamba oyo olati, simba yango malamu. » Wana Rite asimbaki yango malamu, Boazi atielaki ye bakilo pene tuku mibale ya orje mpe asungaki ye mpo na kotombola mpe kotia yango na moto. Mpe Rite azongaki na engumba.
Şi a mai spus: Adu voalul pe care îl ai pe tine şi ţine-l. Şi când ea l-a ţinut, el i-a măsurat şase măsuri de orz şi le-a aşezat pe ea; şi ea a mers în cetate.
16 Tango Rite akomaki epai ya mama-bokilo na ye, Naomi atunaki ye: — Mwana na ngai ya mwasi, makambo eleki ndenge nini? Boye Rite ayebisaki ye makambo oyo Boazi asalaki mpo na ye.
Şi când a venit la soacra ei, Naomi a spus: Cine eşti tu, fiica mea? Iar Rut i-a spus tot ce i-a făcut acel bărbat.
17 Mpe abakisaki: « Apesaki ngai kutu bakilo tuku mibale ya orje oyo, pamba te ayebisaki ngai: ‹ Kozonga maboko pamba te epai ya mama-bokilo na yo. › »
Şi a zis: Mi-a dat aceste şase măsuri de orz, fiindcă mi-a spus: Nu merge la soacra ta cu mâna goală.
18 Bongo Naomi alobaki na ye: — Sik’oyo mwana na ngai ya mwasi, vanda awa kino okomona ndenge makambo oyo ekosuka; pamba te mobali wana akozala na kimia te kino akosilisa likambo oyo, kaka na mokolo ya lelo.
Atunci ea a zis: Stai liniştită, fiica mea, până ce cunoşti cum se va termina acest lucru, fiindcă bărbatul nu se va odihni până ce nu va fi terminat acest lucru astăzi.
