< Masese 27 >
1 Komikumisa te mpo na mokolo ya lobi, pamba te oyebi te likambo nini mokolo ekoki kobota.
Nu te făli cu ziua de mâine, fiindcă nu știi ce poate aduce o zi.
2 Tika ete moto mosusu akumisa yo, kasi monoko na yo moko te; tika ete mopaya akumisa yo, kasi bibebu na yo moko te.
Altul să te laude și nu gura ta; un străin și nu buzele tale.
3 Libanga mpe zelo ezalaka kilo, kasi kanda ya zoba ezalaka kilo koleka nyonso mibale.
O piatră este grea și nisipul este greu, dar furia nebunului este mai grea decât amândouă.
4 Kotomboka ememaka makambo ya somo, mpe kanda ebebisaka; kasi nani akoki kotelema liboso ya zuwa?
Furia este crudă și mânia cumplită, dar cine este în stare să stea în picioare în fața invidiei?
5 Pamela oyo epesami na polele ezali malamu koleka moto oyo aboyi kopamela mpo na bolingo.
Mustrarea pe față este mai bună decât iubirea tainică.
6 Bapota oyo molingami azokisi ezali malamu koleka babeze ebele ya monguna.
Credincioase sunt rănile unui prieten, dar sărutările unui dușman sunt înșelătoare.
7 Moto oyo atondi aboyaka ata mafuta ya nzoyi, kasi moto oyo azali na nzala ayokaka ata bilei ya bololo elengi.
Sufletul sătul se scârbește de un fagure, dar pentru sufletul flămând fiecare lucru amar este dulce.
8 Moto oyo ayengaka-yengaka mosika ya mokili na ye azali lokola ndeke oyo ezali koyengayenga mosika ya zala na yango.
Precum o pasăre ce rătăcește de la cuibul ei, așa este un om ce rătăcește de la locul lui.
9 Mafuta mpe malasi esepelisaka motema, mpe molingami malamu apesaka toli na motema ya esengo.
Untdelemnul și parfumul bucură inima; așa face dulceața prietenului unui om prin sfat inimos.
10 Kosundola te molingami na yo to molingami ya tata na yo, mpe kokende te na ndako ya ndeko na yo tango ozali na pasi; kozala na molingami ya pembeni ezali malamu koleka kozala na ndeko ya mosika.
Nu părăsi pe prietenul tău și nici pe prietenul tatălui tău; nici nu intra în casa fratelui tău în ziua nenorocirii tale; fiindcă mai bun este un vecin aproape, decât un frate îndepărtat.
11 Mwana na ngai, zala moto ya bwanya mpe sepelisa motema na ngai, mpo ete nazala na eyano ya kopesa na moto oyo akoluka kotiola ngai.
Fiul meu, fii înțelept și înveselește-mi inima, ca să răspund celui ce mă ocărăște.
12 Moto ya mayele amonaka likama na mosika mpe amibombaka, kasi moto oyo azangi mayele alekaka kaka wana mpe akutanaka na pasi.
Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
13 Kamata elamba ya moto oyo alapi ndayi mpo na niongo ya moto mosusu; bomba yango lokola ndanga soki alapi ndayi mpo na mwasi mopaya.
Ia-i haina celui care este garant pentru un străin; și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
14 Soki moto moko ayei kopambola molingami na ye, na mongongo makasi mpe na tongo-tongo, bakozwa yango lokola elakeli mabe.
Cel ce binecuvântează pe prietenul său cu voce tare, sculându-se devreme de dimineață, aceasta i se va considera un blestem.
15 Mwasi oyo alinga koswana azali lokola ndako oyo etangaka na tango ya mvula.
O picurare neîncetată într-o zi foarte ploioasă și o femeie certăreață sunt la fel.
16 Kokanga ye ezali lokola koluka kokanga mopepe to mafuta na loboko.
Oricine o ascunde, ascunde vântul și untdelemnul din mâna lui dreaptă, care se trădează.
17 Ndenge kaka ebende epelisaka ebende mosusu, ndenge wana mpe moto abongaka soki akutani na moto mosusu.
Fier ascute fier; tot așa un om ascute înfățișarea prietenului său.
18 Moto oyo abongisaka nzete na ye ya figi aliaka mpe mbuma na yango, mpe moto oyo abatelaka mokonzi azwaka lokumu.
Oricine ține smochinul va mânca din rodul lui; tot așa cel ce îngrijește pe stăpânul său va fi onorat.
19 Ndenge mayi ezalaka lokola kitalatala mpo na elongi, ndenge wana mpe motema ya moto elakisaka bomoto na ye moko.
Precum în apă, fața răspunde feței, tot așa inima omului răspunde omului.
20 Ndenge lifelo mpe mboka ya bakufi etondaka te, ndenge wana mpe miso ya moto etondaka te. (Sheol )
Iadul și nimicirea nu sunt pline niciodată; tot așa, ochii omului nu sunt săturați niciodată. (Sheol )
21 Bapetolaka palata na kikalungu, mpe bapetolaka wolo na fulu ya moto makasi, kasi bamekaka moto na nzela ya lokumu na ye.
Precum creuzetul pentru argint și cuptorul pentru aur, așa este un om, laudei sale.
22 Ata soki otuti moto ya liboma na liboka elongo na mbuma, liboma na ye ekotikala te kolongwa kati na ye.
Chiar dacă ai pisa un nebun în piuă printre grăunțe cu un pisălog, totuși nechibzuința lui nu se va depărta de el.
23 Yeba malamu ndenge bibwele na yo ezali, mpe kengela yango malamu,
Fii atent ca să cunoști starea turmelor tale și privește bine cirezile tale.
24 pamba te bomengo ewumelaka seko na seko te, motole mpe ewumelaka te mpo na libela.
Deoarece bogățiile nu sunt pentru totdeauna; și coroana durează din generație în generație?
25 Soki bakati matiti ya bibwele, matiti ya sika ekobota mpe bakolokota matiti ya bangomba;
Fânul se arată și iarba nouă apare și ierburile munților sunt strânse.
26 bameme ekopesa yo bilamba, mpe bantaba ekosunga yo mpo na kosomba elanga.
Mieii sunt pentru îmbrăcămintea ta și caprele sunt prețul câmpului.
27 Okozala na miliki ebele ya bantaba mpo na koleisa ndako na yo mpe basali na yo ya basi.
Și vei avea destul lapte de capră pentru mâncarea ta, pentru mâncarea casei tale și pentru întreținerea servitoarelor tale.