Masese 26
1 Ndenge mvula ya pembe elimwaka na tango ya molunge, mpe mvula enokaka te na tango ya elanga, ndenge wana mpe lokumu oyo bapesi na zoba ekowumela na ye te.
Ca zăpada vara și ploaia la seceriș, așa și onoarea nu este potrivită pentru un prost.
2 Ndenge ndeke ya moke oyo babengaka mwano ekendaka bipai na bipai to mbilambila epumbwaka-pumbwaka, ndenge wana mpe elakeli mabe ezwaka te moto oyo asali na ye mabe te.
Cum rătăcește pasărea, cum zboară rândunica, tot așa nu va veni blestemul neîntemeiat.
3 Ndenge fimbu ezalaka malamu mpo na mpunda, mpe ekangiseli ezalaka malamu mpo na monoko ya ane, ndenge wana mpe fimbu ezalaka malamu mpo na mokongo ya zoba.
Un bici pentru cal, un frâu pentru măgar și o nuia pentru spatele prostului.
4 Kozongisela zoba te kolanda bozoba na ye, noki te okokokana na ye.
Nu răspunde unui prost conform nechibzuinței lui, ca nu cumva și tu să fii asemenea lui.
5 Zongisela zoba kolanda bozoba na ye, noki te akomimona moto ya bwanya na miso na ye moko.
Răspunde unui prost conform nechibzuinței lui, ca nu cumva să fie înțelept în îngâmfarea lui.
6 Moto oyo atindaka sango na nzela ya zoba azali lokola moto oyo amikati makolo mpe amilukeli makambo.
Cel ce trimite un mesaj prin mâna unui prost, retează picioarele și bea pagubă.
7 Ndenge makolo ya ebosono ezalaka makasi te, ndenge wana mpe masese ezalaka na nguya te kati na monoko ya zoba.
Picioarele șchiopului nu sunt egale; așa este o parabolă în gura proștilor.
8 Kopesa zoba lokumu ezali lokola kotia libanga na ebambelo mabanga.
Precum cel ce pune o piatră în praștie, așa este cel ce dă onoare unui prost.
9 Lisese kati na monoko ya zoba ezali lokola etape ya banzube kati na loboko ya moto oyo alangwe masanga.
Precum un spin străpunge mâna bețivului, așa este o parabolă în gura proștilor.
10 Moto oyo azwaka zoba to moleki nzela na mosala azali lokola soda oyo azokisaka moto nyonso na likonga.
Dumnezeul cel mare care a făcut toate lucrurile răsplătește deopotrivă prostului și răsplătește călcătorilor de lege.
11 Ndenge kaka mbwa ezongelaka kolia biloko oyo yango moko esanzi, ndenge wana mpe zoba azongelaka bozoba na ye.
Cum se întoarce un câine la vărsătura lui, așa se întoarce un prost la nechibzuința lui.
12 Eleki malamu kotia elikya na zoba, na esika ete otia elikya na moto oyo amimonaka moto ya bwanya na miso na ye moko.
Vezi un om înțelept în îngâmfarea lui? Este mai multă speranță pentru un prost decât pentru el.
13 Moto ya goyigoyi alobaka: « Nkosi ekangi nzela! Nyama moko ya mabe ezali na kati-kati ya balabala! »
Leneșul spune: Este un leu pe cale; un leu este pe străzi.
14 Moto ya goyigoyi abalukaka na mbeto na ye ndenge ekuke ebalukaka na biloko oyo efungolaka yango.
Cum se răsucește ușa pe balamalele ei, tot așa și leneșul pe patul său.
15 Moto ya goyigoyi akotisaka loboko na ye kati na bilei, kasi akokaka te kozongisa yango na monoko.
Leneșul își ascunde mâna în sân; îl mâhnește să o mai ducă din nou la gură.
16 Moto ya goyigoyi amimonaka ete azali na bwanya koleka bato sambo ya mayele.
Leneșul este mai înțelept în îngâmfarea lui decât șapte bărbați care pot întoarce un motiv.
17 Moto oyo akotaka makambo oyo etali ye te azali lokola moto oyo akangi mbwa na matoyi.
Cel ce trece alăturea și se amestecă în cearta care nu îi aparține, este ca unul care apucă un câine de urechi.
18 Ndenge moto ya liboma abwakaka moto, makonga mpe kufa,
Precum un nebun care aruncă tăciuni, săgeți și moarte,
19 ndenge wana mpe moto oyo akosi moninga na ye alobaka: « Ezalaki kaka mpo na kosala maseki! »
Așa este cel ce înșală pe aproapele său și spune: Nu glumesc doar?
20 Soki bakoni ezali te, moto ekokufa; soki bato ya songisongi bazali te, koswana ekokita.
Unde nu este lemn, focul se stinge; tot așa, unde nu este bârfitor, cearta încetează.
21 Ndenge makala engalaka na mbabola, mpe bakoni epelisaka moto, ndenge wana mpe moto oyo alinga koswana ayeisaka matata.
Precum cărbuni [sunt] pentru cărbuni aprinși și lemn pentru foc, așa este un bărbat certăreț pentru aprinderea certei.
22 Maloba ya moto ya songisongi ezalaka lokola bilei ya kitoko, ekitaka na esengo kino na libumu.
Cuvintele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
23 Maloba ya sukali ya moto ya motema mabe ezalaka lokola palata ya mbindo oyo bapakoli na mbeki basala na mabele.
Buze arzătoare și o inimă stricată sunt ca un ciob acoperit cu zgura argintului.
24 Moto oyo ayinaka moninga na ye amibombaka na maloba na ye, kasi atondi na lokuta kati na motema na ye.
Cel ce urăște se preface cu buzele sale și strânge înșelăciune înăuntrul său;
25 Ata soki abimisi maloba ya esengo, kondimela ye te, pamba te makambo sambo ya mbindo ebombama kati na motema na ye.
Când vorbește amabil, să nu îl crezi, fiindcă sunt șapte urâciuni în inima lui.
26 Akoki solo kobomba makanisi na ye ya mabe na maloba ya lokuta, kasi motema mabe na ye ekosuka se na koyebana na miso ya bato nyonso.
Cel a cărui ură este acoperită prin înșelătorie, stricăciunea lui va fi arătată înaintea întregii adunări.
27 Moto oyo atimolaka libulu akweyaka ye moko kati na yango; mpe moto oyo atindikaka libanga, libanga yango ekozongela kaka ye moko.
Oricine sapă o groapă va cădea în ea; și cel ce rostogolește o piatră, aceasta se va întoarce asupra lui.
28 Lolemo ya lokuta eyinaka bato oyo ezokisi, mpe maloba ya sukali ememaka libebi.
O limbă mincinoasă urăște pe cei nenorociți prin ea, și o gură lingușitoare lucrează ruină.
