Masese 19
1 Mobola oyo atambolaka na bosembo azali malamu koleka mokosi oyo azangi mayele.
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
2 Ezali malamu te kobungisa mayele, kati na bolingo oyo eleka ndelo. Lokolo ya moto oyo atambolaka noki-noki ezangaka te kobeta libaku.
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
3 Bozoba ya moto ebebisaka bomoi na ye; mpe, na sima, akomaka kotombokela Yawe.
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
4 Mozwi azalaka na baninga ebele, kasi mobola akabwanaka ata na molingami na ye ya motema.
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
5 Motatoli ya lokuta akozwa etumbu; moto oyo akosaka akozanga te kozwa etumbu.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
6 Bato mingi balukaka kosepelisa moto ya lokumu, mpe moto nyonso alukaka kozala molingami ya moto oyo asungaka bato.
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
7 Soki bandeko nyonso ya mobola bayinaka ye, mpo na nini baninga na ye bakima ye te? Ata tango azali nanu koloba, batikalaka lisusu wana te.
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
8 Moto oyo alukaka kozwa bwanya alingaka bomoi na ye; moto oyo alingaka mayele alongaka.
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
9 Motatoli ya lokuta azwaka etumbu; moto oyo akosaka akobebisama.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
10 Bomoi ya lokumu ebongi na zoba te; ebongi mpe te na mowumbu kopesa mitindo na bakambi.
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
11 Bwanya ya moto ekomisaka ye motema molayi; mpe azwaka lokumu tango atalaka pamba mabe oyo basalaka ye.
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
12 Kanda ya mokonzi ezali lokola koganga ya nkosi, kasi bolamu na ye ezali lokola mamwe.
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
13 Mwana ya zoba azali pasi mpo na tata na ye; koswana ya mwasi ezali lokola linzanza ya ndako, oyo etangisaka mayi tango nyonso.
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
14 Moto akoki kozwa bandako mpe bomengo lokola libula kowuta epai ya batata, kasi mwasi ya bwanya azali likabo kowuta na Yawe.
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
15 Bogoyigoyi ememaka moto na pongi makasi, mpe moto ya goyigoyi akufaka nzala.
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
16 Moto oyo atosaka mibeko abatelaka molimo na ye; moto oyo akebaka te na etamboli na ye akokufa.
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
17 Moto oyo asalaka bolamu epai ya mobola adefisaka Yawe, bongo Yawe akozongisela ye bolamu.
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
18 Pesaka mwana na yo etumbu wana elikya ezali nanu, kasi kotomboka na yo ekoma te kino na posa ya koboma ye.
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
19 Tika ete moto oyo asilikaka makasi amema mokumba ya kanda na ye; pamba te soki obikisi ye, okotinda ye ete azongela lisusu.
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
20 Yoka toli mpe ndima mateya, mpo ete okoma moto ya bwanya.
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
21 Motema ya moto ezalaka na makanisi ebele, kasi ezali mokano ya Yawe nde ekokisamaka.
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
22 Eloko oyo moto alingaka epai ya moninga na ye moto ezali bolingo ya solo, mpe mobola azali malamu koleka mokosi.
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
23 Kotosa Yawe ememaka na bomoi, esalaka ete moto azala na kimia; boye ata mabe moko te ekokomela ye.
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
24 Moto ya goyigoyi akotisaka loboko na ye kati na bilei, kasi akokaka te kozongisa yango na monoko na ye.
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
25 Beta motioli fimbu, mpe zoba akozwa mayele; sembola moto ya mayele, mpe akozwa boyebi.
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
26 Mwana oyo abetaka tata na ye mpe abenganaka mama na ye ayeisaka soni mpe mawa.
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
27 Mwana na ngai, soki otiki koyoka mateya, okobunga nzela ya maloba ya boyebi.
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
28 Moto oyo atiolaka bosembo azali motatoli ya zoba; mpe monoko ya bato mabe emelaka kaka mabe.
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
29 Etumbu esalema mpo na batioli, mpe fimbu esalema mpo na bazoba.
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
