Masese 16
1 Motema ya moto esalaka mabongisi, kasi eyano ewutaka epai na Yawe.
Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
2 Nzela nyonso ya moto emonanaka peto na miso na ye, kasi Yawe nde amekaka mitema.
Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
3 Pesa misala na yo epai na Yawe, mpe mabongisi na yo ekokokisama.
Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
4 Yawe asalaka makambo nyonso na tina, ezala bato mabe, asala bango mpo na mokolo ya pasi.
DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
5 Moto nyonso ya lolendo azalaka nkele na miso ya Yawe; solo, akozanga te kozwa etumbu.
Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
6 Bolingo mpe bosembo elongolaka mbeba; kotosa Yawe etindaka moto kokima mabe.
Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
7 Soki Yawe asepeli na nzela ya moto, akoyokanisa ye na banguna na ye.
Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
8 Kozwa biloko moke kati na bosembo ezali malamu koleka kozwa bomengo ebele kati na nzela ya mabe.
Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
9 Motema ya moto esalaka mabongisi, kasi ezali Yawe nde asalaka ete ekokisama to te.
Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
10 Maloba ya mokonzi ezali lokola Liloba na Nzambe, ekweyaka te kati na kosambisama.
O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
11 Emekelo kilo ya sembo mpe basani oyo bamekelaka kilo ezali ya Yawe, mpe kilo nyonso ya saki ezali likambo na Ye.
O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
12 Ezali malamu te mpo na mokonzi kosala mabe, pamba te bokonzi elendisamaka nde na nzela ya bosembo.
Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
13 Bakonzi balingaka maloba ya solo, mpe bapesaka moto oyo alobaka na bosembo lokumu.
Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
14 Kanda ya mokonzi ememaka na kufa, kasi moto ya bwanya ayebaka kokitisa yango.
Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
15 Soki elongi ya mokonzi ezali kongenga, elingi koloba: bomoi. Bolamu na ye ezali lokola lipata ya mvula ya eleko ya suka.
În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
16 Bwanya ezali malamu koleka wolo, mpe kozwa mayele ezali na litomba koleka palata.
Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
17 Bato ya sembo batambolaka na nzela oyo epesaka mabe mokongo. Moto oyo abatelaka motema na ye abatelaka nde bomoi na ye.
Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
18 Lolendo eyaka liboso ya kobebisama, mpe komimatisa eyaka liboso ya kokweyisama.
Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
19 Kozala moto ya komikitisa mpe kozala elongo na bato bakelela ezali malamu koleka kokabola bomengo ya bitumba elongo na bato ya lolendo.
Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
20 Moto oyo akanisaka na tina na makambo amonaka bolamu. Esengo na moto oyo atiaka elikya na Yawe.
Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
21 Babengaka moto oyo azali na motema ya bwanya moto ya mayele, mpe bibebu ya kimia ebakisaka boyebi.
Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
22 Mayele ezali etima ya bomoi mpo na bato oyo bazali na yango, kasi bozoba ezali etumbu mpo na bazoba.
Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
23 Motema ya moto ya bwanya ekomisaka monoko na ye mayele, mpe bibebu na ye ebakisaka boyebi.
Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
24 Maloba ya elengi ezalaka lokola mafuta ya nzoyi, epesaka kimia na motema mpe lobiko na mikuwa.
Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
25 Nzela mosusu emonanaka sembo na miso ya bato, nzokande, na suka, ememaka na kufa.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
26 Nzala etindaka mosali ete asala mosala, monoko na ye etindikaka ye na mosala.
Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
27 Moto ya Beliali abongisaka kosala mabe, mpe maloba na ye ezali lokola moto oyo etumbaka.
Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
28 Moto mabe alonaka koswana, moto ya songisongi akabolaka baninga.
Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
29 Moto ya mobulu abendaka moninga na ye mpe atambolisaka ye na nzela ya mabe.
Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
30 Moto oyo akangi miso mpe bibebu na ye mpo na kosala mabongisi ya mabe asili kosala masumu.
El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
31 Suki ya pembe ezali motole ya nkembo; bazwaka yango na nzela ya bosembo.
Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
32 Moto oyo akangaka motema azali makasi koleka elombe, mpe moto oyo ayebi komikanga azali makasi koleka moto oyo abotolaka bingumba.
Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
33 Bakobetaka zeke kati na elamba ya Nganga-Nzambe, kasi mikano nyonso ewutaka na Yawe.
Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
