Masese 12
1 Moto oyo alingaka koyekola alingaka boyebi, kasi moto oyo aboyaka pamela azali zoba.
Oricine iubește instruirea iubește cunoașterea, dar cel ce urăște mustrarea este neghiob.
2 Moto ya malamu azwaka ngolu na miso ya Yawe, kasi Nzambe akatelaka moto ya mayele mabe etumbu.
Un om bun obține favoarea DOMNULUI, dar pe un om al planurilor stricate el îl va condamna.
3 Motema mabe elendisaka moto te; mosisa ya bato ya sembo ekatanaka te.
Un om nu va fi întemeiat prin stricăciune, dar rădăcina celor drepți nu va fi mutată.
4 Mwasi ya malamu azali motole ya mobali na ye, kasi mwasi oyo ayokisaka soni azali lokola bokono oyo ezali kolia mikuwa.
O femeie virtuoasă este o coroană pentru soțul ei, dar cea care îl face de rușine este ca putregaiul în oasele lui.
5 Mabongisi ya bayengebene ezalaka ya sembo, kasi makanisi ya bato mabe ezalaka kaka lokuta.
Gândurile celor drepți sunt drepte, dar sfaturile celor stricați sunt înșelăciune.
6 Maloba ya bato mabe ezali mitambo mpo na kosopa makila, kasi maloba ya bayengebene ebikisaka bango.
Cuvintele celor stricați sunt pentru a pândi pentru sânge, dar gura celor integri îi va elibera.
7 Bato mabe bakokweyisama mpe bakozala lisusu te, kasi ndako ya bayengebene ekowumela seko.
Cei stricați sunt doborâți și nu mai sunt, dar casa celor drepți va sta în picioare.
8 Bwanya epesaka moto lokumu, kasi motema mabe ememaka kotiolama.
Un om va fi lăudat după înțelepciunea sa, dar cel cu o inimă perversă va fi disprețuit.
9 Eleki malamu kozala moto pamba mpe kozala na mosali, na esika ya komimona moto monene mpe kozanga bilei.
Cel ce este disprețuit și are un servitor este mai bun decât cel ce își dă onoare și îi lipsește pâinea.
10 Moto ya sembo ayebaka ata baposa ya bibwele na ye, kasi motema ya moto mabe eyokaka mawa te.
Un om drept dă atenție vieții animalului său, dar îndurările blânde ale celor stricați sunt crude.
11 Moto oyo asalaka bilanga atondaka na bilei, kasi moto oyo alandaka bagoyigoyi azangi mayele.
Cel ce își ară pământul va fi săturat cu pâine, dar cel ce urmează persoane de nimic este lipsit de înțelegere.
12 Moto mabe alingaka misuni ya bato mabe, kasi mosisa ya bayengebene ebotaka mingi.
Cel stricat dorește prada oamenilor răi, dar rădăcina celor drepți rodește.
13 Moto ya misala mabe akangamaka na motambo ya maloba na ye ya lokuta, kasi moyengebene akobika kati na pasi.
Cel stricat este prins în capcană prin fărădelegea buzelor sale, dar cel drept va ieși din tulburare.
14 Na nzela ya mbuma ya monoko na ye, moto akotondisama na bolamu; mpe moto akozwa lifuti ya misala ya maboko na ye.
Un om va fi săturat cu bine prin rodul gurii sale, și recompensa mâinilor omului îi va fi restituită.
15 Nzela ya moto oyo azangi mayele emonanaka alima na miso na ye, kasi moto oyo ayokaka toli azali moto ya bwanya.
Calea unui nebun este dreaptă în propriii lui ochi, dar cel ce dă ascultare sfatului este înțelept.
16 Kotomboka ya moto oyo azangi mayele eyebanaka kaka mokolo wana, kasi moto ya mayele abombaka soni na ye.
Furia unui nebun este imediat cunoscută, dar un om chibzuit acoperă rușinea.
17 Motatoli ya malamu apesaka matatoli ya solo, kasi motatoli ya mabe apesaka matatoli ya lokuta.
Cel ce spune adevăr declară dreptate, dar un martor fals, înșelăciune.
18 Maloba ya bato oyo balobaka mingi ezokisaka lokola mopanga, kasi lolemo ya bato ya bwanya ezali lokola mafuta oyo ebikisaka.
Este unul care vorbește ca străpungerile unei săbii, dar limba celor înțelepți este sănătate.
19 Moto oyo alobaka solo akowumela mpo na libela, kasi mokosi akowumela kaka mpo na tango moke.
Buza adevărului va fi întemeiată, pentru totdeauna, dar o limbă mincinoasă este numai pentru o clipă.
20 Lokuta ezalaka kati na mitema ya bato oyo basalaka mabongisi ya mabe, kasi esengo ezali mpo na bato oyo bakopesaka batoli ya kimia.
Înșelăciune este în inima celor ce plănuiesc răul, dar a sfătuitorilor păcii este bucuria.
21 Mabe moko te ekokomela bayengebene, kasi bato mabe bakotondisama na pasi.
Niciun rău nu se va întâmpla celui drept, dar cei stricați vor fi umpluți cu ticăloșii.
22 Bibebu oyo ekosaka ezali nkele na miso ya Yawe, kasi bibebu oyo ekokisaka bosembo ezalaka elengi na miso na Ye.
Buze mincinoase sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei ce lucrează după adevăr sunt desfătarea lui.
23 Moto ya mayele abombaka boyebi, kasi motema ya zoba etatolaka makambo ya bozoba.
Un om chibzuit ascunde cunoaștere, dar inima proștilor vestește nechibzuință.
24 Maboko oyo esalaka ezwaka bokonzi, kasi maboko ya goyigoyi ememaka na bowumbu.
Mâna celor harnici va conduce, dar cel leneș va fi sub tribut.
25 Motema oyo etondi na komitungisa ekobuka moto, kasi liloba ya esengo esepelisaka moto.
Întristarea din inima omului o face să se aplece, dar un cuvânt bun face inima veselă.
26 Moyengebene alakisaka baninga na ye nzela, kasi nzela ya moto mabe ebungisaka ye moko moto mabe.
Cel drept este nespus mai bun decât vecinul său, dar calea celor stricați îi amăgește.
27 Moto ya goyigoyi azangaka bilei, mpe moto ya nzunzu akomaka mozwi monene.
Leneșul nu își frige vânatul, dar averea omului harnic este prețioasă.
28 Bomoi ezalaka kati na nzela ya bosembo, mpe kufa ezalaka te kati na nzela ya bosembo.
În calea dreptății este viață, și în cărarea ei nu este moarte.
