Masese 10
1 Masese ya Salomo: Mwana ya bwanya asepelisaka tata na ye, kasi mwana ya zoba ayokisaka mama na ye pasi na motema.
Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
2 Bomengo oyo ezwami na nzela ya mabe epesaka litomba te, kasi bosembo ekangolaka na kufa.
Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
3 Yawe atikaka te ete moto ya sembo akufa nzala, kasi apimelaka bato mabe biloko oyo bazali na yango posa.
DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
4 Maboko ya goyigoyi ekomisaka moto mobola, kasi maboko oyo esalaka ekomisaka moto mozwi.
Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
5 Moto oyo abombaka biloko na eleko ya mvula azali mwana mayele, kasi moto oyo alalaka pongi na eleko ya kobuka mbuma azali mwana ya soni.
Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
6 Mapamboli ezali na likolo ya moto ya moto ya sembo lokola motole, kasi monoko ya moto mabe ebombaka bitumba.
Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
7 Makanisi ya moto ya sembo ezali na lipamboli, kasi bakobosana kombo ya moto mabe.
Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
8 Motema ya bwanya endimaka mibeko, kasi moto oyo alobaka makambo ya bozoba amilukelaka libebi.
Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
9 Moto ya sembo atambolaka na kimia, kasi moto oyo atambolaka na banzela etengama-tengama akobima na pwasa.
Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
10 Moto oyo afinaka liso na mayele mabe alukaka mobulu, kasi moto oyo apamelaka na bosolo alukaka kimia.
Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
11 Monoko ya moto ya sembo ezali etima ya bomoi, kasi monoko ya moto mabe ebombaka makambo mabe.
Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
12 Koyina ebendaka koswana, kasi bolingo ezipaka mabe.
Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
13 Bibebu ya moto ya mayele ezalaka na bwanya, kasi fimbu ezali malamu mpo na mokongo ya moto oyo azangi mayele.
În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
14 Moto ya bwanya abombaka boyebi, kasi monoko ya zoba ebendaka pasi.
Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
15 Bomengo ya mozwi ezali engumba na ye, oyo batonga makasi, kasi bobola ya bato bakelela ezali libebi na bango.
Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
16 Lifuti ya moto ya sembo ememaka ye na bomoi, kasi lifuti ya moto mabe ememaka na lisumu.
Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
17 Moto oyo ayokaka pamela atambolaka na nzela ya bomoi, kasi moto oyo ayokaka pamela te apengwisaka bato mosusu.
Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
18 Moto oyo abombaka koyina kati na motema na ye azali na bibebu ya lokuta, mpe moto oyo atongaka bato azali zoba.
Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
19 Moto oyo alobaka maloba ebele azangaka te kosala masumu, kasi moto oyo abatelaka bibebu na ye azali moto ya bwanya.
În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
20 Lolemo ya moto ya sembo ezali lokola palata ya talo, kasi motema ya moto mabe ezali na tina te.
Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
21 Bibebu ya moto ya sembo ebikisaka bato ebele, kasi zoba akokufa na bozoba na ye.
Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
22 Lipamboli ya Yawe ekomisaka moto mozwi, mpe abakisaka pasi te na likolo na yango.
Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
23 Kosala mabe esepelisaka moto oyo azangi mayele, kasi bwanya esepelisaka moto ya mayele.
Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
24 Makambo oyo moto mabe abangaka, yango kaka nde ekomelaka ye, kasi baposa ya moto ya sembo ekokokisama.
Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
25 Ndenge mbonge elekaka, ndenge wana mpe moto mabe akozala lisusu te, kasi moto ya sembo akotikala lokola moboko mpo na libela.
Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
26 Ndenge masanga ya ngayi esalaka minu ngayi, mpe molinga esalaka miso pasi, ndenge wana mpe moto ya goyigoyi azalaka epai ya bato oyo batindaka ye pasi.
Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
27 Kotosa Yawe eyeisaka bomoi molayi, kasi bomoi ya bato mabe ekokoma mokuse.
Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
28 Elikya ya moto ya sembo ekosuka na esengo, kasi elikya ya moto mabe ekosuka na pamba.
Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
29 Nzela ya Yawe ezali ekimelo ya makasi mpo na bato oyo batambolaka na boyengebene, kasi ezali nde libebi mpo na bato oyo basalaka mabe.
Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
30 Moto ya sembo akotikala kokweya te, kasi bato mabe bakovanda na mokili te.
Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
31 Monoko ya moto ya sembo epesaka bwanya, kasi lolemo ya lokuta ekokatama.
Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
32 Bibebu ya moto ya sembo eyebaka makambo oyo ezali malamu, kasi monoko ya moto mabe ezalaka kaka na makambo mabe.
Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
