Matayo 26
1 Tango Yesu asilisaki koloba makambo wana nyonso, ayebisaki bayekoli na Ye:
După ce a isprăvit toate aceste cuvinte, Isus a zis ucenicilor Săi:
2 « Boyebi malamu ete etikali mikolo mibale mpo ete feti ya Pasika ebanda, mpe ete ezali na tango wana nde bakokaba Mwana na Moto mpo ete babaka Ye na ekulusu. »
“Știți că peste două zile vine Paștele și Fiul Omului va fi dat spre răstignire.”
3 Boye, bakonzi ya Banganga-Nzambe mpe bakambi ya bato basanganaki kati na ndako ya Kayifa, mokonzi ya Banganga-Nzambe;
Atunci preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrânii poporului s-au adunat în curtea marelui preot, care se numea Caiafa.
4 bayokanaki kosalela mayele mabe mpo na kokanga Yesu mpe koboma Ye.
S-au sfătuit împreună ca să prindă pe Isus prin înșelăciune și să-L omoare.
5 Kasi balobaki: « Tosala yango te na tango ya feti, noki te bato bakotomboka. »
Dar ei au spus: “Nu în timpul sărbătorii, ca să nu se producă o răscoală în popor”.
6 Lokola Yesu azalaki na Betani, na ndako ya Simona oyo azalaki moto na maba,
Pe când era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul,
7 mwasi moko apusanaki pene na Ye. Na maboko na ye, azalaki na molangi ya alibatre etonda na malasi ya motuya makasi. Wana Yesu azalaki na mesa, mwasi yango asopaki malasi yango na moto ya Yesu.
a venit la El o femeie care avea un vas de alabastru cu mir de mare preț, și a turnat mir pe capul Lui, pe când ședea la masă.
8 Tango bayekoli bamonaki bongo, basilikaki mpe balobaki: — Mpo na nini kobebisa malasi boye?
Ucenicii Lui, văzând aceasta, s-au indignat și au zis: “De ce această risipă?
9 Bakokaki ata koteka yango na motuya makasi mpe kopesa mbongo epai ya babola!
pentru că acest unguent ar fi putut fi vândut cu mult și dat săracilor.”
10 Tango Yesu amonaki bongo, alobaki na bango: — Mpo na nini bozali kotungisa mwasi oyo? Asali Ngai likambo moko ya malamu.
Dar Isus, știind aceasta, le-a zis: “De ce tulburați pe femeie? Ea a făcut o faptă bună pentru mine.
11 Bokozalaka na babola tango nyonso; kasi Ngai, bokozalaka na Ngai tango nyonso te.
Pentru că voi aveți întotdeauna săraci cu voi, dar pe mine nu mă aveți întotdeauna.
12 Wana asopi malasi oyo na nzoto na Ngai, asali yango mpo na kobongisa kokundama na Ngai.
Căci, turnând acest mir pe trupul meu, ea a făcut-o ca să mă pregătească pentru înmormântare.
13 Nazali koloba na bino penza ya solo: esika nyonso bakosakola Sango Malamu oyo kati na mokili mobimba, bakobanda mpe kolobela likambo mwasi oyo awuti kosala, mpo na kokanisa ye.
Adevărat vă spun că, oriunde se va propovădui această Bună Vestire în toată lumea, se va vorbi și despre ceea ce a făcut această femeie, ca o amintire a ei.”
14 Moko kati na bantoma zomi na mibale, oyo kombo na ye ezalaki Yuda Isikarioti, akendeki epai ya bakonzi ya Banganga-Nzambe
Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preoții cei mai de seamă
15 mpe atunaki bango: — Bozali kokanisa kopesa ngai nini soki nateki Yesu epai na bino? Boye bafutaki ye mbongo ya bibende tuku misato.
și le-a zis: “Cât vreți să-mi dați dacă vi-l predau?” Și au cântărit pentru el treizeci de arginți.
16 Banda na tango wana, Yuda akomaki koluka libaku malamu ya kokaba Yesu.
Din acel moment a căutat prilej să îl trădeze.
17 Na mokolo ya liboso ya feti ya Mapa ezanga levire, bayekoli bayaki kotuna Yesu: — Esika nini olingi ete tobongisela Yo bilei ya Pasika?
În prima zi a azimilor, ucenicii au venit la Isus și I-au zis: “Unde vrei să-Ți pregătim Paștile?”
18 Azongiselaki bango: — Bokende na engumba epai ya moto songolo mpe boloba na ye: « Moteyi alobi: ‹ Tango na Ngai ekomi pene; nakolia bilei ya Pasika elongo na bayekoli na Ngai epai na yo. › »
Și a zis: “Du-te în cetate la un oarecare și spune-i: “Învățătorul zice: “Vremea Mea este aproape. Voi sărbători Paștele în casa ta împreună cu discipolii mei."”””.
19 Bayekoli basalaki ndenge Yesu atindaki bango mpe babongisaki bilei ya Pasika.
Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus și au pregătit Paștele.
20 Tango pokwa ekomaki, Yesu avandaki na mesa elongo na bayekoli zomi na mibale.
Când s-a făcut seară, El stătea la masă cu cei doisprezece ucenici.
21 Wana bazalaki kolia, Yesu alobaki: — Nazali koloba na bino penza ya solo: moko kati na bino akoteka Ngai.
În timp ce mâncau, a zis: “Cu siguranță vă spun că unul dintre voi Mă va trăda.”
22 Bayokaki mawa mingi, mpe bakomaki kotuna Ye, moko sima na moninga: — Nkolo, ezali ngai?
Ei erau foarte mâhniți, și fiecare dintre ei a început să-L întrebe: “Nu sunt eu, Doamne, nu-i așa?”
23 Yesu azongisaki: — Moto oyo akoteka Ngai azali kolia sani moko elongo na Ngai.
El a răspuns: “Cel ce și-a înmuiat mâna cu mine în vasul acesta mă va trăda.
24 Solo, Mwana na Moto akokende, kolanda ndenge ekomama na tina na Ye; kasi mawa na moto oyo akoteka Mwana na Moto! Elingaki kozala malamu koleka mpo na moto yango ete abotama te.
Fiul Omului merge așa cum este scris despre El, dar vai de omul prin care va fi trădat Fiul Omului! Mai bine ar fi fost pentru acel om dacă nu s-ar fi născut.”
25 Yuda, ye oyo asengeli koteka Ye, alobaki: — Moteyi, ezali ngai? Yesu azongiselaki ye: — Olobi yango.
Iuda, care L-a trădat, a răspuns: “Nu sunt eu, nu-i așa, Rabbi?” El i-a spus: “Tu ai spus-o”.
26 Wana bazalaki kolia, Yesu azwaki lipa; sima na Ye kozongisa matondi epai ya Nzambe, akataki yango mpe apesaki yango na bayekoli na koloba: — Oyo ezali nzoto na Ngai! Bozwa mpe bolia.
Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine, a mulțumit pentru ea și a frânt-o. A dat-o ucenicilor și a zis: “Luați, mâncați; acesta este trupul Meu.”
27 Azwaki lisusu kopo; mpe sima na Ye kozongisa matondi epai ya Nzambe, apesaki bango yango na koloba: — Bomela yango bino nyonso;
A luat paharul, a mulțumit și le-a dat, zicând: “Beți-l toți,
28 ezali makila na Ngai ya Boyokani, makila oyo esopani mpo na bato ebele, mpo ete masumu na bango elimbisama.
căci acesta este sângele Meu, al noului legământ, care se varsă pentru mulți, spre iertarea păcatelor.
29 Nazali koloba na bino penza ya solo: kobanda sik’oyo, nakomela lisusu vino oyo te kino na mokolo oyo nakomela yango, ya sika, elongo na bino, kati na Bokonzi ya Tata na Ngai.
Dar vă spun că nu voi mai bea din acest fruct al viței de vie de acum înainte, până în ziua în care îl voi bea din nou cu voi în Împărăția Tatălui meu.”
30 Sima na yango, bayembaki banzembo; bongo babimaki mpo na kokende na ngomba ya banzete ya olive.
După ce au cântat un imn, au ieșit pe Muntele Măslinilor.
31 Yesu alobaki na bango: — Na butu ya lelo, bokokweyisa kondima na bino mpo na Ngai; pamba te ekomama: « Nakobeta mobateli bibwele, mpe bameme ya etonga ekopalangana. »
Atunci Isus le-a zis: “În noaptea aceasta, toți vă veți poticni din pricina Mea, căci este scris: “Voi lovi pe păstor și oile turmei vor fi risipite.
32 Kasi, sima na Ngai kosekwa, nakokende na Galile, liboso na bino.
Dar, după ce voi fi înviat, voi merge înaintea voastră în Galileea.”
33 Petelo alobaki: — Ata soki bango nyonso bakweyisi kondima na bango likolo na Yo, ngai nakotikala kokweyisa kondima na ngai te.
Dar Petru i-a răspuns: “Chiar dacă toți se vor poticni din pricina ta, eu nu mă voi poticni niciodată.”
34 Yesu azongiselaki ye: — Nazali koloba na yo penza ya solo: kaka na butu ya lelo, liboso ete soso elela, okowangana Ngai mbala misato.
Isus i-a zis: “Adevărat îți spun că în seara aceasta, până nu va cânta cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.”
35 Petelo alobaki na Ye: — Ata soki nasengeli kokufa elongo na Yo, nakowangana Yo te. Mpe bayekoli nyonso balobaki kaka ndenge moko.
Petru I-a zis: “Chiar dacă ar fi să mor cu Tine, nu Mă voi lepăda de Tine.” Și toți ucenicii au spus la fel.
36 Elongo na bayekoli na Ye, Yesu akomaki na esika oyo babengaka Getisemane mpe alobaki na bango: — Botikala awa, wana Ngai nakeyi kosambela kuna.
Atunci Isus a venit cu ei la un loc numit Ghetsimani și a zis ucenicilor Săi: “Stați aici, până ce Mă voi duce acolo să Mă rog.”
37 Wana amemaki Petelo mpe bana mibali mibale ya Zebede, akomaki mawa-mawa mpe komitungisa;
A luat cu El pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei, și a început să se întristeze și să fie foarte tulburat.
38 alobaki na bango: — Motema na Ngai etondi na mawa pene nakufa; botikala awa mpe bosenzela elongo na Ngai.
Și le-a zis: “Sufletul Meu este foarte îndurerat, până la moarte. Rămâneți aici și vegheați cu mine”.
39 Akendeki mwa mosika, amikitisaki elongi kino na mabele mpe asambelaki boye: — Tata, soki ekoki kosalema, tika ete kopo oyo ya pasi ekende mosika na Ngai! Nzokande, kosala te kolanda mokano na Ngai, kasi sala kolanda mokano na Yo.
El a înaintat puțin, a căzut cu fața la pământ și se ruga, zicând: “Tatăl Meu, dacă este cu putință, să treacă de la Mine paharul acesta; dar nu ceea ce vreau eu, ci ceea ce vrei Tu.”
40 Bongo azongaki epai bayekoli na Ye bazalaki mpe akutaki bango balala pongi; alobaki na Petelo: — Boni, bokokaki te kosenzela elongo na Ngai mpo na ngonga moko?
A venit la ucenici și, găsindu-i dormind, a zis lui Petru: “Ce, n-ați putut să vegheați cu Mine un ceas?
41 Bosenzela mpe bosambela mpo ete bokweya te kati na komekama. Molimo ezalaka na posa makasi ya kosala malamu, kasi nzoto ezalaka na bolembu.
Vegheați și rugați-vă, ca să nu intrați în ispită. Într-adevăr, duhul este binevoitor, dar carnea este slabă.”
42 Akendeki lisusu mwa mosika, na mbala ya mibale, mpe abondelaki: — Tata na Ngai, soki ekoki kosalema te ete kopo oyo ya pasi ekende mosika na Ngai, wana tika ete mokano na Yo esalema!
Și iarăși S-a dus a doua oară și S-a rugat, zicând: “Tatăl Meu, dacă paharul acesta nu poate să treacă de la Mine, dacă nu-l beau, facă-se voia Ta.”
43 Azongaki lisusu epai bayekoli na Ye bazalaki mpe akutaki bango lisusu balala pongi, pamba te bayokaki pongi makasi mpe miso na bango ekomaki kilo.
A venit iarăși și i-a găsit dormind, căci aveau ochii îngreunați.
44 Boye, atikaki bango mpe akendeki lisusu mosika; mpe, mpo na mbala ya misato, abondelaki na maloba kaka wana.
I-a lăsat din nou, s-a dus și s-a rugat a treia oară, spunând aceleași cuvinte.
45 Azongaki lisusu epai bayekoli na Ye bazalaki, mpe alobaki na bango: — Bozali kaka kokoba kolala pongi mpe kopema? Ngonga ekoki; Mwana na Moto akokabama na maboko ya bato ya masumu.
Apoi a venit la ucenicii Săi și le-a zis: “Încă mai dormiți și vă odihniți? Iată că s-a apropiat ceasul și Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor.
46 Botelema; tokende. Moto oyo ateki Ngai azali koya.
Ridicați-vă, să mergem. Iată, cel care mă trădează este aproape”.
47 Wana Yesu azalaki nanu koloba, Yuda, moko kati na bayekoli zomi na mibale, akomaki elongo na bato ebele oyo basimbaki mipanga mpe banzete; ezalaki bakonzi ya Banganga-Nzambe mpe bakambi ya bato nde batindaki bango.
Pe când vorbea El încă, iată că a venit Iuda, unul din cei doisprezece, și împreună cu el o mare mulțime de preoți de seamă și de bătrâni ai poporului, cu săbii și cu ciomege.
48 Moto oyo atekaki Yesu apesaki bango elembo moko; alobaki na bango: « Moto oyo ngai nakopesa beze, ezali nde ye; bokanga ye. »
Cel care l-a trădat le dăduse un semn, zicând: “Pe cine sărut eu, acela este. Prindeți-l!”.
49 Mbala moko, apusanaki pene ya Yesu mpe alobaki na Ye: — Mbote, Moteyi! Mpe apesaki Ye beze.
Imediat s-a apropiat de Isus, a zis: “Salutări, Rabi!” și l-a sărutat.
50 Yesu alobaki na ye: — Molingami na Ngai, likambo oyo oyei kosala awa, sala yango. Bongo bato mosusu oyo bayaki elongo na ye bapusanaki, basimbaki Yesu na makasi mpe bakangaki Ye.
Isus i-a zis: “Prietene, ce cauți aici?” Atunci au venit, au pus mâinile pe Isus și L-au luat.
51 Moko kati na baninga ya Yesu asembolaki loboko, abimisaki mopanga na ye wuta na ebombelo na yango, abetaki yango mosali ya mokonzi ya Banganga-Nzambe mpe akataki ye litoyi.
Iată că unul dintre cei care erau cu Isus a întins mâna și a scos sabia, a lovit pe slujitorul marelui preot și i-a tăiat urechea.
52 Kasi Yesu alobaki na ye: — Zongisa mopanga na yo kati na ebombelo na yango, pamba te bato nyonso oyo babundaka na mopanga bakokufa na nzela ya mopanga.
Atunci Isus i-a zis: “Pune-ți sabia la locul ei, căci toți cei ce iau sabia vor muri de sabie.
53 Okanisi ete nakoki te kobenga Tata na Ngai, oyo akoki mpe mbala moko kotinda ba-anjelu koleka bankoto zomi mpo na koya kosunga Ngai?
Sau crezi că n-aș putea să-L rog pe Tatăl Meu și chiar acum să-mi trimită mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
54 Nzokande, soki mpe esalemi ndenge wana, Makomi ekokokisama te; pamba te ezali koloba ete makambo nyonso wana esengeli kosalema bongo.
Cum s-ar împlini atunci Scripturile care trebuie să fie așa?”
55 Kaka na ngonga yango, Yesu alobaki na ebele ya bato: — Boni, nakomi motomboki mpo ete boya kokanga Ngai na mipanga mpe na banzete? Nazalaki kovanda mikolo nyonso kati na lopango ya Tempelo mpo na kopesa malakisi na Ngai, mpe bokangaki Ngai te.
În ceasul acela, Isus a zis mulțimii: “Ați ieșit voi ca un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți? Eu stăteam în fiecare zi în templu, învățând, și voi nu m-ați arestat.
56 Kasi makambo oyo nyonso esalemi mpo ete Makomi ya basakoli ekokisama. Bongo bayekoli nyonso basundolaki Ye mpe bakimaki.
Dar toate acestea s-au întâmplat pentru ca să se împlinească Scripturile profeților.” Atunci toți ucenicii l-au lăsat și au fugit.
57 Bato oyo bakangaki Yesu bamemaki Ye liboso ya Kayifa, mokonzi ya Banganga-Nzambe, epai wapi balakisi ya Mobeko mpe bakambi ya bato basanganaki.
Cei ce luaseră pe Isus L-au dus la Caiafa, marele preot, unde erau adunați cărturarii și bătrânii.
58 Petelo azalaki kolanda Yesu na mosika, kino na ndako ya mokonzi ya Banganga-Nzambe; akotaki kati na lopango mpe avandaki elongo na bakengeli mpo na kotala ndenge makambo ekosuka.
Dar Petru L-a urmărit de la distanță până la curtea marelui preot, a intrat și a șezut cu ofițerii, ca să vadă sfârșitul.
59 Nzokande bakonzi ya Banganga-Nzambe mpe bato nyonso ya Likita-Monene ya Bayuda bazalaki koluka litatoli moko oyo ekobimisa polele mabe ya Yesu mpo ete bakoka kokatela Ye etumbu ya kufa,
Iar preoții cei mai de seamă, bătrânii și tot sfatul căutau mărturii false împotriva lui Isus, ca să-L omoare,
60 kasi bazwaki yango te, atako bato mingi bakendeki mpo na kokosela Ye makambo. Bongo, bato mibale bayaki
dar n-au găsit niciuna. Chiar dacă s-au prezentat mulți martori mincinoși, nu au găsit niciunul. Dar, în cele din urmă, doi martori mincinoși au ieșit în față
61 mpe balobaki: — Moto oyo alobaki: « Ngai nakoki kobuka Tempelo ya Nzambe mpe kotonga yango lisusu na mikolo misato. »
și au spus: “Omul acesta a spus: “Pot să distrug templul lui Dumnezeu și să-l zidesc în trei zile””.
62 Mokonzi ya Banganga-Nzambe atelemaki mpe atunaki Yesu: — Boni, ozali te na liloba ya kozongisa? Olobi nini liboso ya makambo oyo bazali kofunda yo na yango?
Marele preot s-a ridicat în picioare și i-a zis: “Nu ai răspuns? Ce este ceea ce mărturisesc aceștia împotriva ta?”
63 Kasi Yesu abatelaki kimia. Boye mokonzi ya Banganga-Nzambe alobaki na Ye: — Na Kombo ya Nzambe na bomoi, napesi yo mitindo: « Yebisa biso soki ozali Klisto, Mwana na Nzambe. »
Dar Isus a tăcut. Marele preot i-a răspuns: “Te conjur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.”
64 Yesu azongiselaki ye: — Otatoli yango. Kasi nazali koloba na bino: Kobanda sik’oyo, bokomona Mwana na Moto kovanda na ngambo ya loboko ya mobali ya Nkolo-Na-Nguya-Nyonso mpe koya na nkembo na likolo ya mapata ya Likolo.
Isus i-a zis: “Așa ai spus. Cu toate acestea, îți spun că, după aceea, îl vei vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta Puterii și venind pe norii cerului.”
65 Mokonzi ya Banganga-Nzambe apasolaki bilamba na ye mpe alobaki: — Afingi Nzambe! Mpo na nini koluka lisusu batatoli? Bino moko boyoki ndenge nini afingi Nzambe!
Atunci marele preot și-a rupt hainele și a zis: “A spus o blasfemie! De ce mai avem nevoie de alți martori? Iată, acum ați auzit blasfemia lui.
66 Bokanisi nini mpo na yango? Bazongisaki: — Abongi na kufa.
Ce părere aveți?” Ei au răspuns: “Este vrednic de moarte!”
67 Babwakelaki Ye soyi na elongi mpe babetaki Ye makofi; bato mosusu babetaki Ye bambata
Atunci l-au scuipat în față și l-au bătut cu pumnii, iar unii l-au pălmuit,
68 mpe balobaki: — Klisto, sakola kati na biso; yebisa biso moto oyo abeti yo!
zicând: “Propovăduiește-ne, Hristoase! Cine te-a lovit?”.
69 Na tango wana, Petelo avandaki libanda, kati na lopango ya kati. Mwasi mosali moko apusanaki pene na ye mpe alobaki: — Yo mpe, ozalaki elongo na Yesu, moto ya Galile.
Petru ședea afară, în curte, și o slujnică a venit la el și i-a zis: “Și tu ai fost cu Iisus Galileanul!”
70 Kasi Petelo awanganaki na miso ya bato nyonso: — Nayebi te makambo oyo ozali koloba!
Dar el a negat în fața tuturor, zicând: “Nu știu despre ce vorbiți.”
71 Wana Petelo azalaki kokende na ekuke mpo na kobima, mwasi mosali mosusu amonaki ye mpe alobaki na bato oyo bazalaki wana: — Moto oyo azalaki elongo na Yesu ya Nazareti.
După ce a ieșit afară pe prispă, l-a văzut altcineva și a zis celor ce erau acolo: “Și acesta a fost cu Isus din Nazaret.”
72 Petelo awanganaki yango lisusu na kolapa ndayi: — Nayebi moto wana te!
El a negat din nou cu jurământ: “Nu-l cunosc pe omul acesta.”
73 Sima na mwa tango moke, bato oyo bazalaki wana bapusanaki mpe balobaki na Petelo: — Ezali ya solo, yo mpe ozali moko kati na bato wana; elobeli na yo ezali kofunda yo.
După puțină vreme, cei ce stăteau de față au venit și au zis lui Petru: “Cu siguranță și tu ești unul dintre ei, căci vorbirea ta te face cunoscut.”
74 Bongo Petelo abandaki kolapa ndayi esangana na bilakeli mabe: — Tika ete Nzambe alakela ngai mabe soki nakosi! Nalapi ndayi: Nayebi moto yango te! Mpe, mbala moko, soso elelaki.
Atunci a început să înjure și să jure: “Nu-l cunosc pe omul acela!” Imediat a cântat cocoșul.
75 Bongo Petelo akanisaki maloba ya Yesu: « Liboso ete soso elela, okowangana Ngai mbala misato. » Abimaki mpe alelaki makasi na libanda.
Petru și-a adus aminte de cuvântul pe care i-l spusese Isus: “Înainte de a cânta cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori”. Atunci a ieșit afară și a plâns cu amar.
