Matayo 18
1 Na tango wana, bayekoli bapusanaki pene ya Yesu mpe batunaki Ye: — Nani aleki monene kati na Bokonzi ya Likolo?
În ceasul acela, ucenicii au venit la Isus și au zis: “Cine este cel mai mare în Împărăția cerurilor?”
2 Yesu abengaki mwana moko ya moke, atiaki ye na kati-kati na bango
Isus a chemat la Sine un copilaș, l-a așezat în mijlocul lor
3 mpe alobaki: — Nazali koloba na bino penza ya solo: soki bobongwani te mpe bokomi te lokola bana mike, bokotikala kokota te na Bokonzi ya Likolo.
și le-a zis: “Adevărat vă spun că, dacă nu vă veți întoarce și nu veți fi ca niște copilași, nu veți intra nicidecum în Împărăția cerurilor.
4 Yango wana, moto nyonso oyo akomikitisa lokola mwana oyo, ye nde aleki monene kati na Bokonzi ya Likolo.
Așadar, oricine se smerește ca acest copilaș este cel mai mare în Împărăția Cerurilor.
5 Moto nyonso oyo, na Kombo na Ngai, akoyamba mwana lokola oyo, ayambi nde Ngai moko.
Oricine primește un astfel de copilaș în numele meu mă primește pe mine,
6 Kasi soki moto moko akweyisi na masumu moko kati na bana mike oyo bandimelaka Ngai, ekoleka malamu mpo na ye kokanga ye libanga monene ya enikelo na kingo mpe kobwaka ye na ebale.
dar oricine face să se poticnească unul dintre acești copilași care cred în mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar atârna de gât o piatră de moară uriașă și s-ar scufunda în adâncul mării.
7 Mawa na mokili, pamba te makambo oyo ekweyisaka bato kati na masumu ezali ebele! Solo, makambo yango esengeli kaka kozala; kasi mawa na moto oyo, na nzela na ye, makambo yango eyaka!
“Vai de lume, din pricina prilejurilor de poticnire! Căci trebuie să vină ocaziile, dar vai de persoana prin care vine ocazia!
8 Soki loboko to lokolo na yo ekweyisaka yo na masumu, kata mpe bwaka yango mosika na yo; pamba te eleki malamu mpo na yo kokota kati na bomoi, na loboko moko to na lokolo moko, na esika ete otikala na maboko mibale to makolo mibale mpe obwakama na moto ya libela na libela. (aiōnios g166)
Dacă mâna sau piciorul tău te face să te poticnești, taie-le și leapădă-le de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viață mutilat sau schilodit, decât să ai două mâini sau două picioare pentru a fi aruncat în focul veșnic. (aiōnios g166)
9 Soki liso na yo ekweyisaka yo na masumu, longola yango mpe bwaka yango mosika na yo; pamba te eleki malamu mpo na yo kokota kati na bomoi, na liso moko, na esika ete okoba kozala na miso mibale mpe obwakama na moto ya lifelo. (Geenna g1067)
Dacă ochiul tău te face să te poticnești, smulge-l și aruncă-l de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viață cu un singur ochi, decât să ai doi ochi pentru a fi aruncat în gheena de foc. (Geenna g1067)
10 Bosala keba ete botiola ata moko te kati na bana oyo, pamba te nazali koloba na bino ete ba-anjelu na bango kuna na Likolo bamonaka tango nyonso elongi ya Tata na Ngai, oyo azali na Likolo. [
Ai grijă să nu disprețuiești pe unul dintre acești micuți, căci vă spun că în ceruri îngerii lor văd întotdeauna fața Tatălui meu care este în ceruri.
11 Pamba te Mwana na Moto ayaki mpo na kobikisa bato oyo babunga nzela.]
Căci Fiul Omului a venit să salveze ceea ce era pierdut.
12 Bokanisi nini? Soki moto moko azali na bameme nkama moko, bongo moko kati na yango ebungi; boni, akotika te bameme na ye tuku libwa na libwa na likolo ya ngomba mpo na kokende koluka moko oyo ewuti kobunga?
“Ce părere ai? Dacă un om are o sută de oi și una dintre ele se rătăcește, nu le lasă el pe cele nouăzeci și nouă, nu se duce la munte și nu o caută pe cea rătăcită?
13 Mpe soki amoni yango, nazali koloba na bino penza ya solo, esengo na ye mpo na meme wana ekoleka esengo mpo na bameme tuku libwa na libwa oyo ebungaki te.
Dacă o găsește, cu siguranță vă spun că se bucură pentru ea mai mult decât pentru cele nouăzeci și nouă care nu s-au rătăcit.
14 Ndenge moko, Tata na bino oyo azali kati na Likolo alingi ete moko te kati na bana oyo abunga.
Tot așa, nici Tatăl vostru, care este în ceruri, nu vrea să piară unul dintre acești prunci.
15 Soki ndeko na yo asali yo mabe, kende kotalisa ye mabe na ye na esika ya bino mibale kaka. Soki ayokeli yo, wana ozongisi ye na nzela malamu.
Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, du-te și arată-i greșeala lui, numai între tine și el. Dacă te ascultă, ai recâștigat pe fratele tău.
16 Kasi soki ayokeli yo te, mema moto mosusu to bato mibale, pamba te Bosolo ya likambo nyonso endimamaka na litatoli ya bato mibale to misato.
Dar, dacă nu ascultă, ia cu tine încă unul sau doi, pentru ca, la gura a doi sau trei martori, orice cuvânt să fie confirmat.
17 Kasi soki aboyi kaka koyokela bango, yebisa makambo yango na Lingomba. Soki aboyi mpe kaka koyokela Lingomba, zwa ye lokola mopagano mpe lokola mofutisi mpako.
Dacă refuză să-i asculte, spuneți acest lucru adunării. Dacă refuză să asculte și adunarea, să fie pentru voi ca un neam sau ca un vameș.
18 Nazali koloba na bino penza ya solo: nyonso oyo bokokanga awa na mokili ekokangama mpe na Likolo, mpe nyonso oyo bokofungola awa na mokili ekofungwama mpe na Likolo.
Adevărat vă spun că tot ce veți lega pe pământ va fi fost legat în cer și tot ce veți dezlega pe pământ va fi fost dezlegat în cer.
19 Nazali lisusu koloba na bino penza ya solo: soki bato mibale kati na bino bayokani awa na mokili mpo na kosenga eloko songolo to pakala, Tata na Ngai oyo azali kati na Likolo akopesa bango yango.
Și iarăși, cu adevărat vă spun că, dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ cu privire la orice lucru pe care îl vor cere, li se va face de către Tatăl Meu care este în ceruri.
20 Pamba te na esika oyo bato mibale to bato misato basangani na Kombo na Ngai, Ngai mpe nazali wana kati na bango.
Căci unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor.”
21 Bongo Petelo apusanaki pene ya Yesu mpe atunaki: — Nkolo, mbala boni nasengeli kolimbisa ndeko na ngai tango akosala ngai mabe? Boni, kino mbala sambo?
Atunci Petru a venit și I-a zis: “Doamne, de câte ori va păcătui fratele meu împotriva mea, și eu îl voi ierta? Până de șapte ori?”
22 Yesu azongisaki: — Nalobi na yo te kino mbala sambo, kasi kino mbala tuku sambo na sambo.
Isus i-a zis: “Nu-ți spun până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori câte șapte.
23 Yango wana, Bokonzi ya Likolo ekokani na mokonzi moko oyo alingaki kobongisa elongo na basali na ye makambo na ye ya misolo.
De aceea, Împărăția cerurilor se aseamănă cu un rege care voia să regleze conturile cu slujitorii săi.
24 Tango abandaki, bamemelaki ye mosali moko oyo azalaki na niongo na ye ya batalanta nkoto zomi.
Când a început să regleze, i s-a adus unul care îi datora zece mii de talanți.
25 Lokola azalaki na eloko moko te mpo na kofuta, mokonzi na ye atindaki ete bateka ye, mwasi na ye, bana na ye mpe biloko na ye nyonso mpo ete niongo na ye efutama.
Dar, pentru că nu putea plăti, stăpânul său a poruncit să fie vândut, împreună cu soția, copiii și tot ce avea, și să se facă plata.
26 Kasi mosali yango amibwakaki na makolo ya mokonzi, agumbamaki liboso na ye mpe asengaki: « Yikela ngai mpiko, pamba te nakofuta yo niongo nyonso! »
Slujitorul a căzut, așadar, și a îngenuncheat înaintea lui, zicând: “Doamne, ai răbdare cu mine și îți voi plăti totul!”.
27 Mokonzi ya mosali ayokelaki ye mawa, alimbisaki niongo na ye mpe atikaki ye kokende.
Stăpânul acelui rob, cuprins de compasiune, i-a dat drumul și i-a iertat datoria.
28 Kasi tango mosali yango abimaki, akutanaki na moninga na ye ya mosala oyo adefaki epai na ye mbongo ya bibende nkama moko. Akangaki ye, akomaki kofinafina ye na kingo mpe alobaki na ye: « Futa niongo na ngai. »
Dar robul acela a ieșit afară și a găsit pe unul din tovarășii săi de slujbă care îi datora o sută de denari; l-a apucat și l-a luat de gât, zicând: “Plătește-mi ce ai de plătit!”.
29 Moninga na ye ya mosala afukamaki mpe asengaki na ye: « Yikela ngai mpiko, nakofuta yo niongo nyonso. »
Și a căzut sluga lui la picioarele lui și l-a rugat, zicând: “Ai răbdare cu mine și-ți voi răsplăti!”.
30 Kasi ye aboyaki; akendeki kosenga ete babwaka ye na boloko, kino tango akosilisa kofuta niongo nyonso.
Dar el n-a vrut, ci s-a dus și l-a aruncat în temniță până ce va plăti ce i se cuvine.
31 Tango baninga na ye ya mosala bamonaki ndenge makambo elekaki, bayokaki mawa mingi mpe bakendeki koyebisa makambo nyonso epai ya mokonzi na bango.
Când au văzut tovarășii lui de slujbă ce se făcuse, s-au mâhnit foarte tare și au venit și au povestit stăpânului lor tot ce se făcuse.
32 Bongo mokonzi abengaki mosali wana mpe alobaki na ye: « Mosali mabe! Ngai nalimbisaki yo niongo nyonso oyo ozalaki na yango epai na ngai, mpo ete osengaki ngai.
Atunci stăpânul său l-a chemat înăuntru și i-a zis: “Slugă ticăloasă! Ți-am iertat toată datoria aceea pentru că m-ai implorat.
33 Boni, osengelaki te koyikela moninga na yo mpiko ndenge ngai nasalaki mpo na yo? »
N-ar fi trebuit să ai și tu milă de tovarășul tău de slujbă, așa cum am avut eu milă de tine?”
34 Lokola mokonzi na ye azalaki na kanda, akabaki ye na maboko ya banyokoli kino tango afutaki niongo nyonso.
Stăpânul său s-a mâniat și l-a dat pe el torționarilor până când va plăti tot ce i se cuvenea.
35 Ezali ndenge wana nde Tata na Ngai ya Likolo akosala bino soki moko na moko kati na bino alimbisi te ndeko na ye, na motema na ye mobimba.
Așava face și Tatăl meu ceresc cu voi, dacă nu-l veți ierta fiecare din inimă pe fratele vostru pentru greșelile lui.”
