Matayo 15
1 Bafarizeo mpe balakisi ya Mobeko oyo bawutaki na Yelusalemi bayaki epai ya Yesu mpe balobaki na Ye:
Fariseii și cărturarii au venit de la Ierusalim la Isus, și au zis:
2 — Mpo na nini bayekoli na yo bazali kotosa te bokoko na biso? Pamba te basukolaka maboko na bango te liboso ya kolia.
“Pentru ce nu ascultă ucenicii Tăi tradiția bătrânilor? Căci ei nu se spală pe mâini când mănâncă pâine”.
3 Yesu azongiselaki bango: — Bongo bino, mpo na nini botosaka te mibeko ya Nzambe, kasi botosaka kaka bokoko na bino?
El le-a răspuns: “Pentru ce nu ascultați și voi de porunca lui Dumnezeu, din pricina tradiției voastre?
4 Solo, Nzambe alobaki: « Okopesaka tata na yo mpe mama na yo lokumu; mpe moto oyo akolakela tata na ye to mama na ye mabe asengeli na etumbu ya kufa. »
Căci Dumnezeu a poruncit: “Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta” și: “Cine vorbește de rău pe tatăl sau pe mama, să fie omorât”.
5 Kasi bino, bolobaka: « Moto nyonso oyo alobi na tata na ye to na mama na ye: ‹ Lisungi oyo nalingaki kopesa yo, nabonzi yango lokola likabo epai ya Nzambe, ›
Dar voi ziceți: “Oricine ar putea spune tatălui său sau mamei sale: “Orice ajutor pe care l-ai fi putut primi altfel de la mine este un dar închinat lui Dumnezeu”,
6 abuki te mobeko ya kopesa tata na ye mpe mama na ye lokumu. » Ezali ndenge wana penza nde bozali kokomisa pamba Liloba na Nzambe mpo na kotombola bokoko na bino!
să nu-și cinstească tatăl sau mama”. Voi ați făcut ca porunca lui Dumnezeu să fie nulă din cauza tradiției voastre.
7 Bato ya bilongi mibale! Ezayi asakola penza malamu na tina na bino:
Voi, ipocriților! Bine a profețit Isaia despre voi, zicând: “Nu vă faceți de râs!
8 « Bato oyo bapesaka Ngai lokumu kaka na bibebu, kasi mitema na bango ezali mosika na Ngai;
“Oamenii aceștia se apropie de Mine cu gura lor, și mă onorează cu buzele lor; dar inima lor este departe de mine.
9 basambelaka Ngai kaka na pamba, mateya na bango ezali kaka mibeko ya bomoto. »
Și în zadar se închină la Mine, învățând ca doctrină reguli făcute de oameni.””
10 Yesu abengaki ebele ya bato wana mpe alobaki na bango: — Boyoka mpe bososola makambo oyo:
A chemat mulțimea și le-a zis: “Ascultați și înțelegeți.
11 eloko oyo ekotaka na monoko ya moto ekomisaka moto mbindo te, kasi ezali eloko oyo ebimaka na monoko nde ekomisaka moto mbindo.
Ceea ce intră în gură nu spurcă pe om; dar ceea ce iese din gură, aceasta spurcă pe om.”
12 Bongo bayekoli bapusanaki pene ya Yesu mpe bayebisaki Ye: — Boni, oyebi te ete maloba oyo olobi ebetisi Bafarizeo mabaku?
Atunci au venit ucenicii și I-au zis: “Știi că fariseii s-au mâniat când au auzit cuvântul acesta?”
13 Yesu azongisaki: — Nkona nyonso oyo Tata na Ngai ya Likolo alonaki te ekopikolama.
Dar El a răspuns: “Orice plantă pe care nu a plantat-o Tatăl Meu cel ceresc va fi dezrădăcinată.
14 Botika bango; bazali bakufi miso oyo bazali kotambolisa bakufi miso mosusu. Nzokande, soki mokufi miso azali kotambolisa mokufi miso mosusu, bango mibale bakokweya solo kati na libulu.
Lăsați-le în pace. Ei sunt călăuze oarbe ale orbilor. Dacă orbul îi călăuzește pe orbi, amândoi vor cădea într-o groapă.”
15 Petelo azwaki maloba mpe alobaki na Yesu: — Limbolela biso lisese oyo.
Petru i-a răspuns: “Explică-ne pilda aceasta.”
16 Yesu atunaki bango: — Bino mpe, boni, bozwi nanu bososoli te?
Și Isus a zis: “Nu înțelegeți nici voi încă?
17 Bozali kaka kososola te ete nyonso oyo ekotaka na monoko ekendaka na libumu mpe, na sima, ebwakamaka na libulu ya zongo?
Nu înțelegeți că tot ce intră în gură trece în pântece și apoi iese din trup?
18 Kasi oyo ebimaka na monoko, ewutaka nde na motema, mpe yango nde ekomisaka moto mbindo.
Dar ceea ce iese din gură iese din inimă și îl spurcă pe om.
19 Pamba te, na motema nde ewutaka makanisi mabe, koboma, ekobo, kindumba, moyibi, litatoli ya lokuta mpe mafinga.
Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, adulterele, păcatele sexuale, furturile, mărturia mincinoasă și blasfemiile.
20 Ezali makambo wana nde ekomisaka moto mbindo; kasi kozanga kosukola maboko liboso ya kolia ekomisaka moto mbindo te.
Acestea sunt lucrurile care îl spurcă pe om; dar a mânca cu mâinile nespălate nu-l spurcă pe om.”
21 Yesu alongwaki wana mpe akendeki na etuka ya Tiri mpe ya Sidoni.
Isus a ieșit de acolo și s-a retras în ținutul Tirului și al Sidonului.
22 Mwasi moko ya mboka Kanana azalaki kovanda na etuka yango, ayaki epai ya Yesu mpe akomaki koganga: — Nkolo, Mwana ya Davidi, yokela ngai mawa! Mwana na ngai ya mwasi azali na se ya bokonzi ya molimo mabe oyo ezali mpe konyokola ye makasi.
Și iată că o femeie cananeeancă a ieșit din acele hotare și a strigat: “Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este grav posedată de un demon!”
23 Kasi Yesu azongiselaki ye ata liloba te. Bayekoli bapusanaki pene ya Yesu mpe basengaki na Ye: — Bengana ye; azali kotiela biso makelele!
Dar el nu i-a răspuns nici un cuvânt. Ucenicii Lui au venit și L-au rugat, zicând: “Trimite-o departe, căci strigă după noi”.
24 Yesu azongisaki: — Natindamaki kaka epai ya bameme ebunga ya Isalaele!
Dar El a răspuns: “Eu n-am fost trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.”
25 Kasi mwasi yango ayaki, agumbamaki liboso ya Yesu mpe alobaki: — Nkolo, sunga ngai!
Dar ea a venit și s-a închinat Lui, zicând: “Doamne, ajută-mă!”
26 Yesu azongisaki: — Ezali malamu te kokamata lipa ya bana mpo na kobwakela yango bambwa!
Iar el a răspuns: “Nu se cuvine să iei pâinea copiilor și să o arunci la câini.”
27 Mwasi yango alobaki: — Nkolo, ezali penza ya solo; kasi bambwa eliaka biteni ya lipa, oyo ekweyaka wuta na mesa ya bankolo na yango!
Iar ea a răspuns: “Da, Doamne, dar și câinii mănâncă firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor.”
28 Bongo Yesu alobaki na ye: — Mwasi, kondima na yo ezali monene! Tika ete esalemela yo ndenge ezali posa na yo! Mpe kaka na tango wana, mwana na ye ya mwasi abikaki.
Atunci Isus i-a răspuns: “Femeie, mare este credința ta! Să ți se facă așa cum dorești!” Și fiica ei a fost vindecată din acel ceas.
29 Yesu alongwaki wana mpe akendeki na ebale ya Galile; amataki likolo ya ngomba mpe avandaki kuna.
Isus a plecat de acolo și s-a apropiat de marea Galileii; apoi S-a suit pe munte și a șezut acolo.
30 Bato ebele bayaki epai na Ye; bamemaki bato oyo batambolaka tengu-tengu, bakufi miso, bababa, bato oyo bakufa makolo to maboko mpe bato mosusu ebele. Batiaki bango na makolo ya Yesu, mpe Yesu abikisaki bango.
Mulțimi mari au venit la El, având cu ei șchiopi, orbi, muți, mutilați și mulți alții, și i-au pus la picioare. El i-a vindecat,
31 Mpe bato bakamwaki mingi tango bamonaki ete bababa bakomi koloba, bato oyo bakufa makolo to maboko babiki, bato oyo batambolaka tengu-tengu bakomi kotambola malamu mpe bakufi miso bakomi komona. Bongo bakumisaki Nzambe ya Isalaele.
astfel încât mulțimea se mira când vedea pe cei muți vorbind, pe cei răniți vindecându-se, pe cei șchiopi mergând și pe cei orbi văzând — și slăveau pe Dumnezeul lui Israel.
32 Yesu abengaki bayekoli na Ye mpe alobaki: — Nazali koyokela ebele ya bato oyo mawa makasi, pamba te basali mikolo misato elongo na Ngai mpe bazali na eloko ya kolia te. Naboyi kozongisa bango na nzala, noki te bakolemba nzoto na nzela.
Isus a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis: “Mi-e milă de mulțime, pentru că de trei zile stau cu Mine și nu au ce să mănânce. Nu vreau să îi trimit departe în post, pentru că ar putea să leșine pe drum.”
33 Bayekoli na Ye bazongisaki: — Kati na esobe oyo, esika nini tokozwa mapa mpo na koleisa ebele ya bato boye?
Ucenicii I-au zis: “De unde am putea lua atâtea pâini într-un loc pustiu ca să săturăm o mulțime atât de mare?”
34 Yesu atunaki bango: — Bozali na mapa boni? Bayekoli bazongisaki: — Tozali na mapa sambo mpe ndambo ya bambisi ya mike-mike.
Isus le-a zis: “Câte pâini aveți?” Ei au spus: “Șapte și câțiva peștișori”.
35 Yesu alobaki na ebele ya bato yango ete bavanda na mabele.
Și a poruncit mulțimii să șadă pe pământ;
36 Bongo azwaki mapa yango sambo mpe bambisi, azongisaki matondi epai ya Nzambe, akataki yango mpe apesaki biteni na yango epai ya bayekoli na Ye; mpe bayekoli bakabolaki yango epai ya bato.
și a luat cele șapte pâini și peștii. A mulțumit și le-a frânt; le-a împărțit și le-a dat ucenicilor, iar ucenicii mulțimii.
37 Bato nyonso baliaki mpe batondaki. Bongo bayekoli balokotaki biteni oyo etikalaki, batondisaki na yango bitunga sambo.
Toți au mâncat și s-au săturat. Au luat șapte coșuri pline cu bucățile sparte care rămăseseră.
38 Motango ya bato oyo baliaki ezalaki nkoto minei, longola basi mpe bana.
Cei care au mâncat erau patru mii de bărbați, pe lângă femei și copii.
39 Sima na Yesu kozongisa bato, amataki kati na bwato mpe akendeki na etuka ya Magadani.
Apoi a alungat mulțimile, s-a urcat în barcă și a ajuns în hotarele Magdala.
