Jozue 10
1 Nzokande, Adoni-Tsedeki, mokonzi ya Yelusalemi, ayokaki ete Jozue abotolaki Ayi mpe abebisaki yango nyonso; asalaki Ayi mpe mokonzi na yango ndenge kaka asalaki Jeriko mpe mokonzi na yango. Ayokaki lisusu ete bavandi ya Gabaoni basalaki boyokani ya kimia elongo na Isalaele mpe bakomaki kovanda kati na bango.
Și s-a întâmplat, când a auzit Adoni-Țedec, împăratul Ierusalimului, cum Iosua luase cetatea Ai și o nimicise în întregime; cum făcuse cetății Ai și împăratului ei, așa cum făcuse Ierihonului și împăratului său; și că locuitorii din Gabaon făcuseră pace cu Israel și erau între ei,
2 Boye, sango oyo epesaki somo na mokonzi ya Yelusalemi elongo na bato na ye, pamba te Gabaoni ezalaki engumba moko ya monene lokola bingumba ya bakonzi; ezalaki monene koleka ata Ayi, mpe mibali na yango nyonso bazalaki bilombe ya bitumba.
Că s-au temut foarte mult, pentru că Gabaon era o cetate mare, ca una din cetățile împărătești și era mai mare decât Ai și toți bărbații lui erau puternici.
3 Adoni-Tsedeki, mokonzi ya Yelusalemi, atindaki maloba epai ya Oami, mokonzi ya Ebron; epai ya Pireami, mokonzi ya Yarimuti; epai ya Yafia, mokonzi ya Lakishi; mpe epai ya Debiri, mokonzi ya Egiloni.
De aceea Adoni-Țedec, împăratul Ierusalimului, a trimis la Hoham, împăratul Hebronului, și la Piream, împăratul Iarmutului, și la Iafia, împăratul Lachisului, și la Debir, împăratul Eglonului, spunând:
4 Alobaki: « Boya epai na ngai mpe bosunga ngai mpo ete tobundisa Gabaoni, pamba te asali boyokani ya kimia elongo na Jozue mpe bana ya Isalaele. »
Urcați-vă la mine și ajutați-mă să batem Gabaon, fiindcă a făcut pace cu Iosua și cu copiii lui Israel.
5 Boye bakonzi mitano ya bato ya Amori: mokonzi ya Yelusalemi, ya Ebron, ya Yarimuti, ya Lakishi mpe ya Egiloni, bakendeki elongo na mampinga na bango nyonso mpo na kozingela Gabaoni mpe kobundisa yango.
De aceea, cei cinci împărați ai amoriților: împăratul Ierusalimului, împăratul Hebronului, împăratul Iarmutului, împăratul Lachisului și împăratul Eglonului s-au adunat și s-au urcat, ei și toate oștirile lor și au așezat tabăra înaintea Gabaonului și au făcut război împotriva lui.
6 Bato ya Gabaoni batindaki maloba epai ya Jozue kati na molako ya Giligali: « Koboya te kosunga basali na yo, yaka noki epai na biso mpe bikisa biso, pamba te bakonzi nyonso ya bato ya Amori, oyo bavandaka na ngomba, basaleli biso likita. »
Și bărbații din Gabaon au trimis la Iosua în tabără la Ghilgal, spunând: Nu îți trage mâna de la servitorii tăi; urcă-te repede la noi și salvează-ne și ajută-ne; fiindcă toți împărații amoriților care locuiesc în munți s-au adunat împotriva noastră.
7 Jozue amataki wuta na Giligali elongo na mampinga na ye nyonso mpe bilombe nyonso ya bitumba.
Astfel Iosua s-a urcat din Ghilgal, el și tot poporul de război împreună cu el și toți cei viteji în luptă.
8 Yawe alobaki na Jozue: « Kobanga bango te, pamba te nakabi bango na maboko na yo; moko te akokoka kotelema liboso na yo. »
Și DOMNUL i-a spus lui Iosua: Nu te teme de ei, fiindcă i-am dat în mâinile tale; niciun om dintre ei nu va sta înaintea ta.
9 Sima na kotambola butu mobimba wuta na Giligali, Jozue abimelaki bango na pwasa.
De aceea Iosua a venit dintr-o dată asupra lor și s-a urcat din Ghilgal toată noaptea.
10 Yawe akimisaki bango liboso ya Isalaele, mpe Isalaele akweyisaki bango pene ya Gabaoni. Bana ya Isalaele balandaki bango na nzela oyo ekenda kino na Beti-Oroni mpe babomaki bango kino na Azeka mpe Makeda.
Și DOMNUL i-a învins înaintea copiilor lui Israel, și Israel i-a măcelărit cu mare măcel la Gabaon; și i-a urmărit pe drumul care urcă la Bet-Horon și i-a bătut până la Azeca și până la Macheda.
11 Wana bazalaki kokima liboso ya Isalaele mpe kokita na Beti-Oroni, Yawe akitiselaki bango mabanga minene wuta na likolo kino na Azeka, mpe bakufaki. Bato oyo bakufaki na mabanga ya moto bazalaki motango ebele koleka ata bato oyo bana ya Isalaele babomaki na mopanga.
Și s-a întâmplat, când fugeau ei dinaintea lui Israel și erau la coborâșul Bet-Horonului, că DOMNUL a aruncat din ceruri pietre mari asupra lor până la Azec și au murit; mai mulți erau cei ce au murit de grindină decât cei pe care i-au ucis copiii lui Israel cu sabia.
12 Na mokolo oyo Yawe akabaki bato ya Amori na maboko ya bana ya Isalaele, Jozue alobaki na Yawe na miso ya Isalaele: « Moyi, telema na Gabaoni! Sanza, telema na lubwaku ya Ayaloni! »
Și Iosua a vorbit DOMNULUI în ziua când DOMNUL i-a dat pe amoriți înaintea copiilor lui Israel și a spus în fața lui Israel: Oprește-te soare asupra Gabaonului; și tu, lună, în Valea Aialonului!
13 Boye moyi etelemaki, mpe sanza eninganaki te kino tango ekolo ya Isalaele alongaki banguna na ye kolanda ndenge ekomama kati na buku ya Moto ya Sembo. Moyi etelemaki na kati-kati ya mapata mpe elalaki noki te, pene mokolo mobimba.
Și soarele s-a oprit și luna a stat până ce poporul s-a răzbunat asupra dușmanilor săi. Nu este scris acest lucru în cartea lui Iașar? Astfel soarele a stat în mijlocul cerurilor și nu s-a grăbit să apună aproape o zi întreagă.
14 Mokolo ya boye etikala nanu kozala te, ezala na tango ya kala to na tango oyo ekoya, mokolo oyo Yawe atosi mongongo ya moto. Solo Yawe azalaki kobundela Isalaele.
Și nu a fost zi ca aceasta nici înainte, nici după aceea, când DOMNUL să fi ascultat vocea unui om, fiindcă DOMNUL lupta pentru Israel.
15 Jozue elongo na Isalaele mobimba bazongaki na molako na Giligali.
Și Iosua și tot Israelul împreună cu el s-au întors în tabără la Ghilgal.
16 Nzokande, bakonzi wana mitano bakimaki mpe bakendeki kobombama kati na lidusu ya mabanga, na Makeda.
Și acei cinci împărați au fugit și s-au ascuns în peșteră la Macheda.
17 Tango bayebisaki Jozue ete bamoni bakonzi yango mitano babombami kati na lidusu ya mabanga, na Makeda,
Și i s-a spus lui Iosua, zicând: Cei cinci împărați au fost găsiți ascunși în peșteră la Macheda.
18 Jozue alobaki: « Bopusa mabanga minene na ekotelo ya lidusu ya mabanga mpe botia bato pene na yango mpo na kobatela yango.
Și Iosua a spus: Rostogoliți pietre mari la gura peșterii și puneți oameni lângă ea, ca să îi păzească.
19 Kasi bosuka wana te. Bolanda banguna na bino mpe bokanga bango nzela mpo ete bakota na bingumba na bango te, pamba te Yawe, Nzambe na bino, akabi bango na maboko na bino. »
Și nu vă opriți, urmăriți pe dușmanii voștri și bateți-i pe cei mai de la urmă dintre ei; nu îi lăsați să intre în cetățile lor, fiindcă DOMNUL Dumnezeul vostru i-a dat în mâna voastră.
20 Tango Jozue mpe bana ya Isalaele balongaki bango mpe basilisaki koboma bango, ndambo ya bato oyo babikaki bakimaki mpe bakotaki na bingumba oyo etongama makasi.
Și s-a întâmplat că, după ce Iosua și copiii lui Israel i-au terminat de măcelărit cu foarte mare măcel, până i-au nimicit, cei ce au scăpat dintre ei au intrat în cetățile întărite.
21 Bato nyonso ya Isalaele bazongaki na kimia na molako pene ya Jozue, na Makeda. Moko te alobaki lisusu mabe mpo na bana ya Isalaele.
Și tot poporul s-a întors în pace în tabără la Iosua, la Macheda; nimeni nu și-a mișcat limba împotriva vreunuia dintre copiii lui Israel.
22 Sima, Jozue alobaki: « Bofungola ekotelo ya lidusu ya mabanga mpe bobimisa bakonzi wana mitano. »
Atunci Iosua a spus: Deschideți gura peșterii și aduceți la mine pe cei cinci împărați din peșteră.
23 Boye babimisaki bakonzi wana mitano na libanda ya lidusu ya mabanga: mokonzi ya Yelusalemi, ya Ebron, ya Yarimuti, ya Lakishi mpe ya Egiloni.
Și au făcut așa și au adus la el, din peșteră, pe cei cinci împărați: pe împăratul Ierusalimului, pe împăratul Hebronului, pe împăratul Iarmutului, pe împăratul Lachisului și pe împăratul Eglonului.
24 Tango bamemaki bakonzi yango epai ya Jozue, abengisaki mibali nyonso ya Isalaele mpe alobaki na bakonzi ya basoda oyo bazalaki na ye elongo: « Bopusana mpe botia makolo na bino na bakingo ya bakonzi oyo. » Bakonzi ya basoda bapusanaki mpe batiaki makolo na bango na bakingo ya bakonzi yango.
Și s-a întâmplat, după ce au adus pe acei împărați la Iosua, că Iosua a chemat pe toți bărbații lui Israel și a spus căpeteniilor bărbaților de război care merseseră cu el: Apropiați-vă, puneți-vă picioarele pe grumajii acestor împărați. Și s-au apropiat și și-au pus picioarele pe grumajii lor.
25 Jozue alobaki na bango: « Bobanga te mpe bolemba nzoto te. Bozala makasi mpe boyika mpiko, pamba te ezali boye nde Yawe akosala banguna nyonso oyo bokobundisa. »
Și Iosua le-a spus: Nu vă temeți, nici nu vă descurajați; fiți tari și curajoși, fiindcă astfel va face DOMNUL tuturor dușmanilor voștri împotriva cărora luptați.
26 Sima na yango, Jozue abomaki bakonzi yango mpe adiembikaki bango na banzete mitano. Bibembe na bango etikalaki kodiembela na banzete yango kino na pokwa.
Și, după aceasta, Iosua i-a lovit și i-a ucis și i-a spânzurat pe cinci lemne; și au stat spânzurați pe lemne până seara.
27 Tango moyi elalaki, Jozue apesaki mitindo ete bakitisa bibembe yango wuta na banzete mpe babwaka yango kati na lidusu ya mabanga epai wapi babombamaki. Batiaki mabanga minene na ekotelo ya lidusu ya mabanga. Mabanga yango ezali wana kino na mokolo ya lelo.
Și s-a întâmplat, la timpul apusului soarelui, că Iosua a poruncit și i-au coborât de pe lemne și i-au aruncat în peștera în care se ascunseseră și au pus pietre mari la gura peșterii, care sunt până în ziua aceasta.
28 Kaka na mokolo yango, Jozue abotolaki engumba Makeda. Abomaki na mopanga mokonzi na yango mpe moto nyonso oyo akutaki kuna mpe atikaki ata moto moko te na bomoi. Asalaki mokonzi ya Makeda ndenge kaka asalaki mokonzi ya Jeriko.
Și în ziua aceea Iosua a luat Macheda și a lovit-o cu ascuțișul sabiei și a nimicit în întregime pe împăratul ei și toate sufletele care erau în ea; nu a lăsat să rămână niciunul și a făcut împăratului din Macheda cum făcuse împăratului Ierihonului.
29 Jozue elongo na bana nyonso ya Isalaele balongwaki na Makeda, bakendeki kino na engumba Libina mpe babundisaki yango.
Atunci Iosua și tot Israelul împreună cu el a trecut de la Macheda la Libna și s-au luptat împotriva Libnei.
30 Yawe akabaki lisusu engumba mpe mokonzi na yango na maboko ya Isalaele. Jozue abomaki na mopanga, bato nyonso oyo bazalaki kuna; mpe atikaki ata moto moko te na bomoi. Asalaki mokonzi na yango ndenge asalaki mokonzi ya Jeriko.
Și DOMNUL a dat-o și pe ea și pe împăratul ei în mâna lui Israel; și Israel a lovit-o cu ascuțișul sabiei pe ea și toate sufletele care erau în ea; nu a lăsat să rămână niciunul din ea și a făcut împăratului ei cum făcuse împăratului Ierihonului.
31 Jozue elongo na bana nyonso ya Isalaele balongwaki na Libina mpe bakendeki kino na Lakishi. Bazingelaki yango mpe babundisaki yango.
Și Iosua și tot Israelul împreună cu el a trecut de la Libna la Lachis și au așezat tabăra împotriva lui și s-au luptat împotriva lui.
32 Yawe akabaki engumba Lakishi na maboko ya Isalaele, mpe Jozue abotolaki yango, mokolo oyo elandaki. Jozue abomaki na mopanga, bato nyonso oyo bazalaki kuna ndenge kaka asalaki engumba Libina.
Și DOMNUL a dat Lachisul în mâna lui Israel, care l-a luat a doua zi și l-a lovit cu ascuțișul sabiei pe el și pe toate sufletele care erau în el, conform cu toate cele ce făcuse Libnei.
33 Boye, Orami, mokonzi ya Gezeri, amataki mpo na kosunga Lakishi; kasi Jozue abomaki ye na mopanga elongo na bato na ye, atikaki ata moto moko te na bomoi.
Atunci Horam, împăratul Ghezerului, s-a urcat să ajute Lachisul. Și Iosua l-a bătut, pe el și pe poporul său, până nu a lăsat să îi rămână niciunul.
34 Jozue elongo na bana nyonso ya Isalaele balongwaki na Lakishi mpe bakendeki kino na engumba Egiloni; bazingelaki yango mpe babundisaki yango.
Și Iosua și tot Israelul împreună cu el a trecut de la Lachis la Eglon; și au așezat tabăra împotriva lui și s-au luptat împotriva lui.
35 Babotolaki yango kaka na mokolo wana mpe babomaki na mopanga bato nyonso oyo bazalaki kuna; babebisaki bango mokolo wana, ndenge kaka basalaki na Lakishi.
Și l-au luat în acea zi și l-au lovit cu ascuțișul sabiei și în acea zi a nimicit în întregime toate sufletele care erau în el, conform cu toate cele ce făcuseră Lachisului.
36 Jozue mpe Isalaele mobimba balongwaki na Egiloni, bamataki kino na Ebron mpe babundisaki yango.
Și Iosua și tot Israelul împreună cu el s-a urcat de la Eglon la Hebron și s-au luptat împotriva lui,
37 Babotolaki engumba yango, babomaki na mopanga bato nyonso oyo bazalaki kuna elongo na mokonzi na yango. Bazwaki mpe bamboka na yango ya mike-mike mpe babomaki na mopanga, bato nyonso oyo bazalaki kuna. Batikaki ata moto moko te na bomoi, ndenge kaka basalaki na engumba Egiloni. Babebisaki yango nyonso penza mpe babomaki bato nyonso oyo bazalaki kuna.
Și l-au luat și l-au lovit cu ascuțișul sabiei și pe împăratul lui și toate cetățile lui și toate sufletele care erau în el. Nu a lăsat să rămână niciunul, după toate cele ce făcuseră Eglonului, și l-a nimicit în întregime, pe el și toate sufletele care erau în el.
38 Jozue elongo na Isalaele mobimba babalukaki na ngambo ya engumba Debiri mpe babundisaki yango.
Și Iosua și tot Israelul împreună cu el s-a întors la Debir și s-au luptat împotriva lui;
39 Babotolaki engumba mpe bamboka na yango ya mike-mike, bakangaki mokonzi na yango mpe babomaki bato nyonso oyo bazalaki kuna na mopanga. Batikaki ata moto moko te na bomoi. Jozue asalaki engumba Debiri elongo na mokonzi na yango, ndenge kaka asalaki engumba Libina elongo na mokonzi na yango, mpe Ebron elongo na mokonzi na yango.
Și l-a luat și pe împăratul lui și toate cetățile lui; și l-au lovit cu ascuțișul sabiei și au nimicit în întregime toate sufletele care erau în el; nu au lăsat să rămână niciunul; așa cum făcuse Hebronului, tot așa făcuse Libnei și împăratului ei, tocmai cum a făcut și Debirului și împăratului său.
40 Boye, Jozue alongaki etuka wana nyonso: mokili ya bangomba, Negevi, etando ya pembeni-pembeni ya Ebale monene mpe etando ya se ya bangomba elongo na bakonzi na yango nyonso. Atikaki ata moto moko te na bomoi, abebisaki bato nyonso mpe biloko nyonso oyo ezalaki na bomoi, ndenge Yawe, Nzambe ya Isalaele, apesaki ye mitindo.
Astfel Iosua a bătut toată țara, ținutul deluros și partea de sud și a văii și ținutul izvoarelor și pe toți împărații lor; nu a lăsat să rămână niciunul, ci a nimicit în întregime tot ce sufla, așa cum poruncise DOMNUL Dumnezeul lui Israel.
41 Jozue alongaki bango wuta na Kadeshi-Barinea kino na Gaza, mpe mokili mobimba ya Gosheni kino na Gabaoni.
Și Iosua i-a bătut de la Cades-Barnea până la Gaza și toată țara Gosen până la Gabaon.
42 Jozue alongaki bakonzi wana nyonso na mbala moko mpe abotolaki bamboka na bango, pamba te Yawe, Nzambe ya Isalaele, azalaki kobundela Isalaele.
Și Iosua a luat dintr-o singură dată pe toți acești împărați și țara lor, pentru că DOMNUL Dumnezeul lui Israel lupta pentru Israel.
43 Sima na yango, Jozue elongo na bana nyonso ya Isalaele bazongaki na molako na Giligali.
Și Iosua și tot Israelul împreună cu el s-a întors în tabără la Ghilgal.
