Yobo 41
1 Boni, okoki koloba ngando na ndobo? Okoki kokanga lolemo na yango na singa?
Poți trage afară leviatanul cu un cârlig, sau limba lui cu o frânghie ce o lași jos?
2 Okoki kokanga yango singa ya kekele na zolo? Okoki kotobola mbanga na yango na ndobo?
Poți pune un cârlig în nasul lui, sau să găurești falca lui cu o țeapă?
3 Boni, ekobondela yo mingi? Ekoloba na yo maloba ya boboto?
Își va înmulți el multe cereri către tine, îți va vorbi blând?
4 Ekoki kosala boyokani elongo na yo mpo ete ekoma mowumbu na yo mpo na libela?
Va face el un legământ cu tine? Îl vei lua ca servitor pentru totdeauna?
5 Okoki kosakana na yango lokola ndeke? Okoki kokanga yango na singa mpo na kosepelisa bana na yo ya basi?
Te vei juca cu el precum cu o pasăre? Sau îl vei lega pentru servitoarele tale?
6 Boni, lisanga ya balobi mbisi bakoki kosala na yango mombongo? Bakoki kokabola yango epai ya bateki?
Vor face însoțitorii un banchet din el? Îl vor împărți printre comercianți?
7 Okoki kotobola mokongo na yango na makonga? Okoki kotobola moto na yango na ndobo oyo bakangelaka bambisi?
Îi poți umple pielea cu țepușe de fier? Sau capul lui cu harpoane?
8 Tia loboko na yo na likolo na yango: soki okanisi etumba oyo okutani na yango, okozongela lisusu te kotia loboko na yo na likolo na yango.
Așază-ți mâna peste el, amintește-ți bătălia, nu fă mai mult.
9 Liboso ya ngando yango, elikya nyonso ya kolonga ekomaka pamba; soki kaka omoni yango, okweyi na somo.
Iată, speranța referitoare la el este zadarnică, nu va fi cineva trântit doar la vederea lui?
10 Moto moko te ya tembe akoki kotungisa yango; boye nani akoki kotelemela ngai?
Nimeni nu este așa de înverșunat încât să îndrăznească să îl stârnească; cine este atunci în stare să stea în picioare înaintea mea?
11 Nani adefisaki ngai eloko mpo ete nafuta niongo na ye? Nyonso oyo ezali na se ya Lola ezali ya ngai.
Cine m-a întâmpinat, ca să îi răsplătesc? Tot de sub întregul cer este al meu.
12 Nakoki kokanga monoko te mpo na kozanga kolobela biteni na yango ya nzoto, makasi na yango mpe kitoko ya nzoto na yango.
Nu îi voi ascunde părțile, nici puterea lui, nici frumusețea rânduirii lui.
13 Nani asila kolongola ngando poso na yango ya nzoto? Nani asila kokatisa kati-kati ya milongo mibale ya minu na yango?
Cine poate descoperi fața veșmântului său, sau cine poate veni la el cu frâul său dublu?
14 Nani asila kofungola bibebu ya monoko na yango? Minu na yango etonda na somo.
Cine poate deschide ușile feței lui? Dinții lui sunt grozavi de jur împrejur.
15 Mokongo na yango esalema na milongo mibale ya nguba, ekangama elongo na ezipelo ya mabanga.
Solzii îi sunt mândria, închiși împreună asemenea unui sigiliu strâns.
16 Ekangama moko na mosusu, mpe mopepe ekoki koleka kati na yango te.
Atât de aproape unul de celălalt, încât aerul nu poate intra printre ei.
17 Ekangama moko na mosusu, esimbama elongo mpe ekoki kokabwana te.
Ei sunt alăturați, strâns unul de celălalt, se lipesc împreună, încât nu pot fi separați.
18 Soki ekosoli, zolo na yango ekobimisa pole; mbuma ya miso na yango ezali lokola moyi ya tongo.
Prin strănuturile lui o lumină strălucește și ochii lui sunt asemenea pleoapelor dimineții.
19 Moto makasi mpe moto mike-mike ebimaka na monoko na yango.
Din gura lui ies lămpi arzătoare și scântei de foc sar afară.
20 Milinga ebimaka na zolo na yango lokola na mbeki oyo ezali kotoka to lokola nzungu ya ebende ya moto.
Din nările lui iese fum, ca dintr-o oală sau căldare ce fierbe.
21 Pema na yango epelisaka makala ya moto, lolemo ya moto ebimaka na monoko na yango.
Suflarea lui aprinde cărbuni și o flacără iese din gura lui.
22 Makasi na yango evandi na kingo na yango, mpe somo ebimaka liboso na yango.
În gâtul lui rămâne tărie și întristarea se preface în bucurie înaintea lui.
23 Masusa ya poso ya nzoto na yango ekangama elongo, elendisama makasi mpe eninganaka te.
Straturile cărnii sale sunt alipite împreună, ele sunt ferme în ele însele; nu pot fi mișcate.
24 Motema na yango ezali makasi lokola libanga, makasi lokola libanga oyo banikelaka bambuma.
Inima lui este la fel de fermă ca o piatră; da, așa de tare ca o bucată din piatra de jos a morii.
25 Soki etelemi, bato ya makasi babangaka, mpe somo ekimisaka bango.
Când se ridică, cei puternici se tem, ei se purifică din cauza distrugerii.
26 Soki obeti yango ezala mopanga, likonga to mbeli, ekosala yango eloko te.
Sabia celui ce îl lovește nu ține, nici sulița, nici lancea, nici tunica de zale.
27 Emonaka ebende lokola lititi, bronze lokola nzete epola.
El consideră fierul ca paiul și arama ca lemnul putred.
28 Mbanzi ekimisaka yango te, mpe mabanga oyo babwakaka na nzela ya ebambelo mabanga ezali lokola poso ya loso mpo na yango.
Săgeata nu îl pune pe fugă; pietrele de praștie sunt prefăcute de el în miriște.
29 Makonga ezali lokola matiti mpo na yango, mpe esekaka makelele ya makonga mike-mike.
Lăncile sunt socotite ca miriște, el râde la scuturarea suliței.
30 Se ya libumu na yango etonda na banzube, etambolaka lokola ebende oyo ebalolaka mabele.
Pietre ascuțite sunt sub el; el împrăștie lucruri ascuțite peste mlaștină.
31 Eningisaka mayi ya mozindo lokola mayi oyo ezali kotoka na nzungu, ekomisaka ebale monene lokola nzungu oyo batokiselaka malasi.
El face adâncul să fiarbă ca o oală; el face marea asemenea unui vas de unsoare.
32 Engengisaka nzela na sima na yango lokola suki ya pembe likolo ya mayi.
El face după el să strălucească o cărare; cineva ar gândi că adâncul este cărunt.
33 Na mokili, nyama moko te ekokani na yango; mpe ebangaka te.
Pe pământ nu este nimic asemenea lui, făcut să nu aibă frică.
34 Ebangaka te kobundisa banyama minene, ezali mokonzi ya banyama nyonso ya lolendo. »
El privește toate lucrurile înalte; este împărat peste toți copiii mândriei.
