Psalmi 147
1 Teiciet To Kungu, jo ir labi, mūsu Dievu slavēt; šī teikšana ir mīlīga un pieklājās.
Lăudați pe DOMNUL, pentru că este bine a cânta laude Dumnezeului nostru, pentru că este plăcut; și lauda este cuvenită.
2 Tas Kungs uztaisa Jeruzālemi, Viņš sapulcina Israēla ļaudis, kas bija izdzīti.
DOMNUL zidește Ierusalimul, adună pe proscrișii lui Israel.
3 Viņš dziedina tos, kam satriektas sirdis, un remdē viņu sāpes.
El vindecă pe cei cu inima frântă și le leagă rănile.
4 Viņš skaita zvaigžņu pulku, Viņš sauc tās visas pa vārdam.
El socotește numărul stelelor, el le cheamă pe toate pe numele lor.
5 Mūsu Kungs ir liels un varens spēkā, Viņa gudrība ir neizmērojama.
Mare este Domnul nostru și mare în putere, înțelegerea lui este infinită.
6 Tas Kungs paceļ bēdīgos un pazemo bezdievīgos līdz zemei.
DOMNUL înalță pe cei umili, el aruncă pe cei stricați la pământ.
7 Pateiciet Tam Kungam ar slavas dziesmām, teiciet mūsu Dievu ar koklēm!
Cântați DOMNULUI cu mulțumire; cântați laudă pe harpă, Dumnezeului nostru,
8 Viņš debesi apklāj ar mākoņiem, Viņš lietu dod zemei, Viņš liek zālei augt uz kalniem;
Care acoperă cerul cu nori, care pregătește ploaie pentru pământ, care face să crească iarbă pe munți.
9 Viņš lopiem dod barību, jauniem kraukļiem, kad tie sauc.
Dă vitei mâncarea ei și corbilor tineri care strigă.
10 Viņam nav labs prāts pie zirga stipruma, Viņam nepatīk vīra lieli.
El nu găsește plăcere în tăria calului, el nu are plăcere în picioarele unui om.
11 Tam Kungam patīk tie, kas Viņu bīstas, kas gaida uz Viņa žēlastību.
DOMNUL își găsește plăcerea în cei ce se tem de el, în cei ce speră în mila lui.
12 Teici To Kungu, Jeruzāleme, slavē savu Dievu, Ciāna.
Laudă pe DOMNUL, Ierusalime; laudă pe Dumnezeul tău, Sioane.
13 Jo Viņš stiprina tavu vārtu aizšaujamos, Viņš svētī tavus bērnus tur iekšā.
Căci el a întărit zăvoarele porților tale; el a binecuvântat pe copiii tăi în mijlocul tău.
14 Viņš dod mieru tavām robežām, Viņš tevi paēdina ar briedušiem kviešiem.
El dă pace între granițele tale și te satură cu grăsimea grâului.
15 Viņš sūta Savas apsolīšanas virs zemes, Viņa vārds tek(izplatās) ar steigšanos.
El trimite porunca lui pe pământ, cuvântul lui aleargă foarte repede.
16 Viņš dod sniegu kā vilnu, Viņš kaisa salnu kā pelnus.
El dă zăpadă ca lâna, el împrăștie bruma ca cenușa.
17 Viņš met Savu krusu kā kumosus. Kas var pastāvēt priekš Viņa aukstuma?
El își aruncă gheața ca îmbucături, cine poate sta înaintea frigului său?
18 Viņš sūta Savu vārdu, un kūst, Viņš liek savam vējam pūst, tad ūdeņi notek.
El trimite cuvântul său și le topește, el face ca vânturile sale să sufle și apele curg.
19 Viņš Jēkabam dara zināmu Savu vārdu, Israēlim Savus likumus un tiesas,
El arată cuvântul său lui Iacob, statutele sale și judecățile sale lui Israel.
20 Tā Viņš nedara nevienai citai tautai; Viņa tiesas tās nepazīst. Alleluja!
El nu s-a purtat astfel cu nicio națiune; iar judecățile sale, ei nu le-au cunoscut. Lăudați pe DOMNUL.
