< Psalmi 129 >
1 Svētku dziesma. Tie mani daudzkārt apbēdinājuši no manas jaunības, tā lai Israēls saka;
O cântare a treptelor. De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, să spună acum Israel:
2 Tie mani daudzkārt apbēdinājuši no manas jaunības, bet tie mani nav pārvarējuši.
De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, totuși nu m-au învins.
3 Arāji ir aruši uz manas muguras, tie savas vagas garas dzinuši.
Plugarii au arat pe spatele meu, și-au lungit brazdele.
4 Tas Kungs ir taisns, Viņš sacirtis bezdievīgo valgus.
DOMNUL este drept, el a tăiat în bucăți frânghiile celor stricați.
5 Lai top kaunā un atpakaļ dzīti visi kas Ciānu ienīst.
Să fie încurcați și întorși înapoi toți cei ce urăsc Sionul.
6 Lai tie top kā zāle uz jumtiem, kas nokalst, pirms tā top plūkta,
Să fie pe acoperișul casei ca iarba, care se ofilește înainte de a crește,
7 Ar ko pļāvējs nepilda savu roku, nedz kopiņu sējējs savu klēpi.
Cu care cosașul nu își umple mâna, nici sânul său cel ce leagă snopii.
8 Un tie, kas garām iet, lai nesaka: Tā Kunga svētība lai nāk pār jums, mēs jūs svētījam Tā Kunga Vārdā.
Nici trecătorii nu spun: Binecuvântarea DOMNULUI fie peste voi; vă binecuvântăm în numele DOMNULUI.