Psalmi 109
1 Dāvida dziesma, dziedātāju vadonim. Ak Dievs, ko es slavēju, nestāv klusu!
Mai marelui muzician, un psalm al lui David. Nu tăcea, Dumnezeul laudei mele,
2 Jo bezdievīgu muti un viltīgu muti tie pret mani ir atvēruši, tie runā uz mani ar melu mēli.
Pentru că gura celui stricat și gura celui înșelător sunt deschise împotriva mea, au vorbit împotriva mea cu o limbă mincinoasă.
3 Ar naidīgiem vārdiem tie metās ap mani un karo pret mani bez vainas.
M-au încercuit de asemenea cu vorbe de ură și au luptat împotriva mea fără motiv.
4 Par to, ka es tos mīlēju, tie turas man pretī; bet es lūdzu Dievu.
Pentru dragostea mea sunt ei potrivnicii mei, dar eu mă dedic rugăciunii.
5 Tie man maksā ļaunu par labu un ienaidību par mīlestību.
Și mi-au răsplătit cu rău pentru bine și ură pentru dragostea mea.
6 Cel pār to vienu bezdievi, un viens pretinieks lai viņam stāv pa labo roku.
Pune peste el un om stricat și să stea în picioare Satan la dreapta lui.
7 Kad viņš top tiesāts, tad lai top pazudināts, un viņa Dieva lūgšana lai viņam top par grēku.
Când va fi judecat, să fie condamnat și rugăciunea lui să devină păcat.
8 Lai viņa dienas iet mazumā, un viņa amatu cits lai dabū.
Zilele lui să fie puține; și un altul să îi ia serviciul.
9 Viņa bērni lai paliek par bāriņiem un viņa sieva par atraitni.
Copiii lui să fie fără tată și soția lui văduvă.
10 Lai viņa bērni skraida apkārt un ubago un maizes meklē tālu no savām izpostītām māju vietām.
Copiii lui să fie continuu vagabonzi și să cerșească, să își caute de asemenea pâinea departe de locurile lor pustiite.
11 Lai tas parādu dzinējs izplēš visu, kas tam pieder, un sveši lai aplaupa viņa peļņu.
Jecmănitorul să apuce tot ce are el; și lasă străinii să prade munca lui.
12 Lai tam nav, kas parāda žēlastību, un lai nav, kas žēlo viņa bāriņus.
Să nu fie acolo niciunul să întindă mila spre el, nici să nu fie cineva să arate favoare pentru copiii lui fără tată.
13 Lai viņa pēcnākamie top izdeldēti; viņu vārds lai izzūd otrā augumā.
Posteritatea lui să fie stârpită; și în generația următoare numele lor să fie șters.
14 Viņa tēvu noziegums lai top pieminēts Tā Kunga priekšā, un viņa mātes grēki lai neizzūd.
Nelegiuirea părinților lui să fie amintită înaintea DOMNULUI; și să nu se șteargă păcatul mamei sale.
15 Lai tie vienmēr paliek Tā Kunga priekšā, un viņa piemiņa lai no zemes top izdeldēta.
Să fie înaintea DOMNULUI continuu, ca să stârpească amintirea lor de pe pământ.
16 Tādēļ ka viņš nebūt nepieminēja žēlastību darīt, bet vajāja bēdīgo un nabagu un to, kam bija noskumusi sirds, ka viņš to nokautu.
Pentru că nu și-a amintit să arate milă, ci a persecutat pe sărac și pe nevoiaș, ca să ucidă pe cel cu inima frântă.
17 Tāpēc ka viņš lāstu gribēja, tas viņam nāks; un svētības viņam negribējās, tad tā arī paliks tālu no viņa.
Cum a iubit el blestemarea, astfel să vină aceasta la el; cum nu și-a găsit plăcere în binecuvântare, astfel să se depărteze aceasta de el.
18 Un viņš aptērpās ar lāstu, tā kā ar drēbēm, un tas nāca viņa iekšās kā ūdens un kā eļļa viņa kaulos.
Cum s-a îmbrăcat cu blestemare precum cu haina lui, astfel să vină aceasta în adâncurile lui ca apa, și în oasele lui ca untdelemnul.
19 Tad lai tas viņam ir kā apģērbs, ar ko tas apsedzās, un josta, ar ko tas allaž apjožas.
Să îi fie ca o haină care îl acoperă și ca un brâu cu care este încins continuu.
20 Šī alga lai notiek no Tā Kunga maniem pretiniekiem un tiem, kas ļaunu runā pret manu dvēseli.
Să fie aceasta răsplata potrivnicilor mei de la DOMNUL și a celor ce vorbesc rău împotriva sufletului meu.
21 Bet Tu, ak Kungs, dari ar mani Sava vārda pēc, jo Tava žēlastība ir laba; izglāb mani.
Dar tu, DUMNEZEULE Domnul, lucrează pentru mine datorită numelui tău, pentru că mila ta este bună, salvează-mă.
22 Jo es esmu bēdīgs un nabags, un mana sirds iekš manis ir ievainota.
Căci eu sunt sărac și nevoiaș, și inima mea este rănită înăuntrul meu.
23 Es aizeju kā ēna pavakarē, un topu vajāts kā sisenis.
Am trecut ca umbra când aceasta se lungește, sunt aruncat în sus și în jos ca lăcusta.
24 Mani ceļi šļūk no gavēšanas, un mana miesa izdilusi, ka treknuma vairs nav.
Genunchii mei se clatină de postire și carnea mea hămesește de grăsime.
25 Un es tiem esmu par apsmieklu; kad tie mani redz, tad tie krata galvu.
Am devenit de asemenea ocară pentru ei, când s-au uitat la mine și-au clătinat capetele.
26 Palīdz man, Kungs, mans Dievs, atpestī mani pēc Savas žēlastības!
Ajută-mă, DOAMNE Dumnezeul meu, salvează-mă conform milei tale,
27 Tad tie atzīs, ka tā Tava roka, ka Tu, Kungs, to darījis.
Ca ei să știe că aceasta este mâna ta; că tu, DOAMNE, ai făcut aceasta.
28 Kad tie lād, tad Tu svētī; kad tie ceļas, tad lai top kaunā; bet Tavs kalps lai priecājās.
Lasă-i să blesteme, dar tu binecuvântează; când ei se ridică, să fie rușinați; dar servitorul tău să se bucure.
29 Mani pretinieki lai ar kaunu top apģērbti un ar savu negodu apsegti kā ar svārkiem.
Potrivnicii mei să se îmbrace cu rușine și să se acopere cu propria lor confuzie, precum cu o manta.
30 Es Tam Kungam no sirds pateikšu ar savu muti un Tam dziedāšu lielā draudzē.
Voi lăuda foarte mult pe DOMNUL cu gura mea; da, îl voi lăuda în mijlocul mulțimii.
31 Jo tam bēdīgam Viņš stāv pa labo roku, to atpestīdams no tiem, kas viņa dvēseli notiesā.
Pentru că va sta în picioare la dreapta celui sărac, pentru a-l salva de cei ce îi condamnă sufletul.
