< Salamana Pamācības 29 >

1 Vīrs, kas pārmācīts, tomēr ciets, taps piepeši salauzts, un nebūs, kas dziedina.
Cel care, fiind deseori mustrat, își înțepenește gâtul, va fi nimicit dintr-o dată și fără remediu.
2 Kad taisnie iet vairumā, tad ļaudis priecājās; bet kad bezdievīgais valda, tad ļaudis nopūšās.
Când cei drepți sunt în autoritate, poporul se bucură; dar când cel stricat conduce, poporul jelește.
3 Kas gudrību mīļo, iepriecina savu tēvu; bet kas ar maukām pinās, tas izplītē savu mantu.
Oricine iubește înțelepciunea bucură pe tatăl său, dar cel ce se însoțește cu curvele își cheltuiește averea.
4 Caur tiesu un taisnību ķēniņš dara valsti pastāvam; bet kas dāvanas plēš, tas to izposta.
Prin judecată împăratul întemeiază țara, dar cel ce primește daruri o dărâmă.
5 Kas otram mīksti pieglaužas, met tīklu viņa soļiem.
Un om care lingușește pe vecinul său întinde o cursă pentru picioarele sale.
6 Bezdievīgais savaldzinājās savos grēkos, bet taisnais priecājās un līksmojās.
În fărădelegea unui om rău se află o capcană, dar cel drept cântă și se bucură.
7 Taisnais ņem vērā nabaga žēlošanos; bezdievīgais par to nemaz nebēdā.
Cel drept ia aminte la cauza săracului, dar cel stricat dă atenție să nu o cunoască.
8 Kam viss tik smiekls, sakurina pilsētu; bet gudrie apslāpē kaislību.
Oamenii batjocoritori aduc o cetate în capcană, dar oamenii înțelepți întorc furia.
9 Gudrs ar ģeķi pie tiesas, tad skaistās, tad smejas, galā netiek.
Dacă un om înțelept se ceartă cu un om nebun, fie că se înfurie, fie că râde, nu este odihnă.
10 Asins vīri ienīst bezvainīgo, bet taisnie rūpējās par viņa dvēseli.
Cei setoși de sânge urăsc pe cel integru, dar cei drepți îi caută sufletul.
11 Ģeķis izkrata visu savu padomu, bet gudrs vīrs to patur pie sevis.
Un prost își rostește toată mintea, dar un om înțelept o păstrează până mai târziu.
12 Kungs, kas uz meliem klausa, tam visi kalpi blēži.
Dacă un conducător dă ascultare la minciuni, toți servitorii lui sunt stricați.
13 Nabagi un mantas plēsēji sastop viens otru; abiem Tas Kungs dod acu gaismu.
Săracul și omul înșelător se întâlnesc, dar DOMNUL le luminează ochii la amândoi.
14 Ķēniņš, kas nabagiem nes taisnu tiesu, tā goda krēsls pastāvēs mūžīgi.
Împăratul care cu credincioșie judecă pe sărac va avea tronul lui întemeiat pentru totdeauna.
15 Rīkste un pārmācība dod gudrību; bet bērns savā vaļā dara mātei kaunu.
Nuiaua și mustrarea dau înțelepciune, dar un copil lăsat de capul lui o face de rușine pe mama lui.
16 Kur bezdievīgie iet vairumā, tur vairojās grēki; bet taisnie redzēs viņu krišanu.
Când cei stricați se înmulțesc, crește fărădelegea, dar cei drepți vor vedea căderea lor.
17 Pārmāci savu dēlu, tad tev būs prieks no viņa un tavai dvēselei līksmība.
Corectează pe fiul tău și îți va da odihnă; da, el va da desfătare sufletului tău.
18 Kur Dieva mācības nav, tur ļaudis nevaldāmi; bet svētīgs, kas mācību sargā.
Unde nu este viziune poporul piere, dar cel ce ține legea, fericit este el.
19 Kalps ar vārdiem nav mācams; lai gan labi prot, taču neklausa,
Un servitor nu va fi corectat prin cuvinte, căci deși înțelege nu va răspunde.
20 Kad tu vīru redzi, kam veikla mēle, tad no muļķa vairāk cerības nekā no tāda.
Vezi tu pe un om pripit în vorbele lui? Este mai multă speranță pentru un prost decât pentru el.
21 Kad kalpu no pirmā gala izlutina, tad pēcgalā grib būt par pašu dēlu.
Cel ce cu grijă crește pe servitorul său din copilărie, el îi va deveni fiu de-a lungul timpului.
22 Ātrs cilvēks saceļ bāršanos, un sirdīgs vīrs padara daudz grēku.
Un om mânios stârnește ceartă și un om furios abundă în fărădelege.
23 Cilvēka lepnība viņu gāzīs, bet pazemīgs gars panāks godu.
Mândria unui om îl va înjosi, dar onoarea îl va sprijini pe cel umil în duh.
24 Kas ar zagli dalās, tas ienīst savu dvēseli; viņš dzird Dieva lāstus un nepierāda.
Cel ce este partener cu un hoț își urăște propriul suflet; aude blestemul și nu îl dă pe față.
25 Priekš cilvēkiem drebēt ieved valgos; bet kas uz To Kungu paļaujas, ir drošā vietā.
Teama de om aduce o capcană, dar oricine își pune încrederea în DOMNUL va fi în siguranță.
26 Daudzi meklē valdnieka vaigu; bet no Tā Kunga nāk katram tā tiesa.
Mulți caută favoarea conducătorului, dar judecata fiecărui om vine de la DOMNUL.
27 Netaisnais riebj taisniem, un kas bezvainīgs savā ceļā, riebj bezdievīgam.
Un om nedrept este o urâciune pentru cel drept, și cel integru pe cale este urâciune pentru cel stricat.

< Salamana Pamācības 29 >