Salamana Pamācības 26
1 Kā sniegs vasarai un lietus pļaujamam laikam, tā ģeķim nepieder gods.
Ca zăpada vara și ploaia la seceriș, așa și onoarea nu este potrivită pentru un prost.
2 Kā putns nolidinājās, kā bezdelīga aizskrien, tā nenopelnīti lāsti neaizņem.
Cum rătăcește pasărea, cum zboară rândunica, tot așa nu va veni blestemul neîntemeiat.
3 Zirgam pātaga, ēzelim iemaukti un ģeķa mugurai rīkste.
Un bici pentru cal, un frâu pentru măgar și o nuia pentru spatele prostului.
4 Neatbildi ģeķim pēc viņa ģeķības, ka tu viņam līdzi netopi.
Nu răspunde unui prost conform nechibzuinței lui, ca nu cumva și tu să fii asemenea lui.
5 Atbildi ģeķim pēc viņa ģeķības, ka viņš pats neturās par gudru.
Răspunde unui prost conform nechibzuinței lui, ca nu cumva să fie înțelept în îngâmfarea lui.
6 Darbu uzticēt nelgam rokā, ir nocirst kājas un izbaudīt briesmas.
Cel ce trimite un mesaj prin mâna unui prost, retează picioarele și bea pagubă.
7 Kā klibam karājās kājas, tā ģeķa mutē gudrības vārdi.
Picioarele șchiopului nu sunt egale; așa este o parabolă în gura proștilor.
8 Kas ģeķim dod godu, ir kā kas akmeni piesien pie lingas.
Precum cel ce pune o piatră în praștie, așa este cel ce dă onoare unui prost.
9 Kā ērkšķi, kas tikuši piedzēruša rokā, tāds ir sakāms vārds ģeķu mutē.
Precum un spin străpunge mâna bețivului, așa este o parabolă în gura proștilor.
10 Manīgs visu izdara; bet kas nelgu der, sader tekuli.
Dumnezeul cel mare care a făcut toate lucrurile răsplătește deopotrivă prostului și răsplătește călcătorilor de lege.
11 Kā suns atiet pie saviem vēmekļiem, tā pat ģeķis atgriežas atpakaļ pie savas ģeķības.
Cum se întoarce un câine la vărsătura lui, așa se întoarce un prost la nechibzuința lui.
12 Kad tu redzi vīru, kas savās acīs gudrs, tad no muļķa vairāk cerības, nekā no tāda.
Vezi un om înțelept în îngâmfarea lui? Este mai multă speranță pentru un prost decât pentru el.
13 Sliņķis saka: „Jauns lauva uz ceļa, lauva uz ielām!“
Leneșul spune: Este un leu pe cale; un leu este pe străzi.
14 Durvis grozās eņģēs, un sliņķis savā gultā.
Cum se răsucește ușa pe balamalele ei, tot așa și leneșul pe patul său.
15 Sliņķis slēpj savu roku azotē, un tam grūti to atkal pie mutes likt.
Leneșul își ascunde mâna în sân; îl mâhnește să o mai ducă din nou la gură.
16 Sliņķis savā prātā gudrāks nekā septiņi, kas runā prātīgi.
Leneșul este mai înțelept în îngâmfarea lui decât șapte bărbați care pot întoarce un motiv.
17 Kas garām ejot iejaucās citu ķildā, ir kā kas suni ņem aiz ausīm.
Cel ce trece alăturea și se amestecă în cearta care nu îi aparține, este ca unul care apucă un câine de urechi.
18 Tā kā, kad (ārprātīgs) par smieklu šautu ar šķēpiem un nāvīgām bultām,
Precum un nebun care aruncă tăciuni, săgeți și moarte,
19 Tā pat ir, kas savu tuvāko pievīlis saka: Vai to par smieklu vien nedarīju?
Așa este cel ce înșală pe aproapele său și spune: Nu glumesc doar?
20 Kad malkas nav, tad uguns izdziest, un kad lišķa nav, tad ķilda rimst.
Unde nu este lemn, focul se stinge; tot așa, unde nu este bârfitor, cearta încetează.
21 Kā ogles liesmu un malka uguni, tā rējējs cilvēks saceļ ķildu.
Precum cărbuni [sunt] pentru cărbuni aprinși și lemn pentru foc, așa este un bărbat certăreț pentru aprinderea certei.
22 Lišķa vārdi ir kā saldi kumosi un iet visai pie sirds.
Cuvintele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
23 Dedzīgi vārdi, bet neganta sirds ir poda gabals pārvilkts ar netīru sudrabu.
Buze arzătoare și o inimă stricată sunt ca un ciob acoperit cu zgura argintului.
24 Kas tevi ienīst, ir ar muti draugs, bet savā sirdī viņš domā uz viltu.
Cel ce urăște se preface cu buzele sale și strânge înșelăciune înăuntrul său;
25 Kad tas mīlīgi runā, tad netici viņam, jo septiņas negantības viņa sirdī.
Când vorbește amabil, să nu îl crezi, fiindcă sunt șapte urâciuni în inima lui.
26 Lai gan ienaidu aizsedz ar viltu, tomēr viņa niknums ļaužu priekšā nāks gaismā.
Cel a cărui ură este acoperită prin înșelătorie, stricăciunea lui va fi arătată înaintea întregii adunări.
27 Kas bedri rok, tas tanī iekritīs, un kas akmeni veļ uz to tas atvelsies.
Oricine sapă o groapă va cădea în ea; și cel ce rostogolește o piatră, aceasta se va întoarce asupra lui.
28 Viltus mēle ienīst to, kam pati dzēlusi, un mīksta mute padara nelaimi.
O limbă mincinoasă urăște pe cei nenorociți prin ea, și o gură lingușitoare lucrează ruină.
