Salamana Pamācības 24
1 Neiekarsies uz nelabiem cilvēkiem un nekāro būt ar viņiem;
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 Jo viņu sirds domā uz postu, un viņu lūpas runā mokas.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 Ar gudrību uzceļ namu un ar saprašanu to stiprina,
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 Un ar samaņu pilda kambarus ar visādu dārgu un jauku bagātību.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 Gudrs vīrs ir spēcīgs, un vīrs, kam atzīšana, ir varens spēkā;
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 Jo ar gudriem padomiem tu izvedīsi savu karu, un uzvarēšana ir, kur padoma devēju papilnam.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Ģeķim gudrība ir neaizsniedzama; savu muti lai tas neatdara pilsētas vārtos.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Kas tīšām ļaunu dara, tas jāsauc blēdis pār visiem blēžiem.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 Ģeķības nodomi ir grēks, un mēdītājs cilvēkiem ir negantība.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 Ja tu bēdu dienā nogursi, tad tavs spēks pagalam.
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 Glāb, kas uz nāvi pazudināti, un kas pie kaušanas top vesti, vai tu no tiem atrausies?
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 Ja tu saki: „Redzi, mēs to nezinām!“Vai tad tas, kas sirdis pārmana, to nemana, un kas tavu dvēseli pasargā, to nezin un cilvēkiem neatmaksās pēc viņu darba?
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 Ēd, mans dēls, medu, jo tas ir labs, un tīrs medus ir salds tavā mutē;
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 Tāpat tavai dvēselei būs gudrības atzīšana, ja tu to atrodi; jo ir pastara diena, un tava gaidīšana nebūs veltīga.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Neglūn, tu bezdievīgais, uz taisnā dzīvokli, neposti viņa vietu;
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 Jo taisnais krīt septiņ reiz un ceļas augšām; bet bezdievīgie nogrimst nelaimē.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 Nepriecājies, kad tavs ienaidnieks krīt, un lai tava sirds nelīksmojās, kad viņš klūp,
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 Ka Tas Kungs to neredz, un tas viņa acīm neriebj, un viņš savu dusmību no tā nenovērš.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Neapskaities par ļauniem un neiekarsies par bezdievīgiem!
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 Jo ļaunam nenāk cerētais gals; bezdievīgo spīdeklis izdzisīs.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 Mans dēls, bīsties To Kungu un ķēniņu, un nejaucies ar dumpiniekiem.
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 Jo piepeši nāks viņiem nediena, - un abēju sodu, kas to zin!
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 Arī šie ir gudro vārdi: Tiesā cilvēka vaigu uzlūkot nav labi.
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 Kas uz vainīgo saka: „Tev taisnība!“to cilvēki lād un ļaudis ienīst.
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 Bet tie (viņiem) mīļi, kas (tādu) pārmāca, un pār tiem nāks visu labākā svētība.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 Kas pareizi atbildējis, ir kā saldu muti devis.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Padari savu darbu laukā un apkopies tīrumā, un tad vēl uztaisi savu namu.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Nedod velti liecību pret savu tuvāko! Vai tu mānīsi ar savām lūpām?
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Nesaki: „Kā viņš man darījis, tā es viņam darīšu; es tam atmaksāšu pēc viņa darba!“
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 Es gāju gar sliņķa tīrumu un gar ģeķa vīna kalnu.
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 Un redzi, tur auga tik nātres vien, un dadži pārņēma visu, un viņa akmeņu mūris bija sagruvis.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 Un es to ieraudzīju, to liku vērā: es to redzēju, ņēmos mācību:
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 Guli maķenīt, snaud maķenīt, saliec maķenīt rokas miegā;
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 Tad tava nabadzība tev pienāks nākdama, un tavs trūkums kā apbruņots vīrs.
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
