Salamana Pamācības 19
1 Nabags savā vientiesībā staigādams ir labāks, nekā ģeķis ar netiklu muti.
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
2 Arī pārsteigšanās bez ziņas nav laba, un ātri skrejot klūp.
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
3 Ģeķība cilvēkam sajauc ceļus, ka viņa sirds kurn pret To Kungu.
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
4 Manta pieved daudz draugu, bet nabagu draugs atstāj.
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
5 Nepatiess liecinieks nesodīts nepaliks, un kas melus runā, neizglābsies.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
6 Augstam kungam daudz pieglaužas, un ikkatrs ir devīgam vīram draugs.
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
7 Nabagu ienīst visi viņa brāļi, cik vairāk viņa draugi no viņa atraujas; meklē tos pirmos vārdus, to nav.
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
8 Kas gudrību panāk, mīl savu dvēseli; kas ar prātu dzīvo, atrod labumu.
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
9 Nepatiess liecinieks nesodīts nepaliks, un kas droši melus runā, aizies postā.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
10 Ģeķim nepieder kārumā dzīvot, ne vēl kalpam pār kungiem valdīt.
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
11 Prātīgs cilvēks ir lēns uz dusmām, un viņa rota ir, kaitināšanu aizmirst.
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
12 Ķēniņa dusmība ir kā jauna lauvas rūkšana; bet Viņa žēlastība kā rasa uz zāles.
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
13 Ģeķīgs dēls ir tēvam par sirdēstiem, un sievas riešana ir pilēšana bez gala.
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
14 Namu un mantu manto no vecākiem, bet prātīgu sievu no Tā Kunga.
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
15 Slinkums iemidzina miegā, un kūtra dvēsele cietīs badu.
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
16 Kas mācību sargā, tas sargā savu dvēseli; kas savu ceļu neņem vērā, tas mirs.
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
17 Kas par nabagu apžēlojās, tas aizdod Tam Kungam, un tas tam atmaksās viņa labdarīšanu.
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
18 Pārmāci savu dēlu, kamēr vēl cerība, bet nedod savai dvēselei vaļas, viņu nokaut.
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
19 Kam liela sirds, tam jācieš sods; jo gribi novērst, jo iet vairumā.
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
20 Klausi padomam un pieņem mācību, ka tu pēcgalā palieci gudrs.
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
21 Cilvēka sirdī ir daudz nodomu, bet Tā Kunga padoms, tas pastāv.
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
22 Cilvēka gods ir labu darīt, un nabags ir labāks, nekā melkulis.
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
23 Tā Kunga bijāšana ir uz dzīvību; jo tāds būs paēdis un dzīvos, ļauna neaizskarts.
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
24 Sliņķis slēpj roku azotē, pat pie mutes viņš to neliek.
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
25 Per garzobi, tad tas nejēga atjēgs, un pamāci prātīgo, tad viņš atzīs, kas der.
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
26 Kas tēvu posta un māti izdzen, tas ir bezkaunīgs un negants bērns.
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
27 Neklausi, mans bērns, mācībai, kas nomaldina no gudrības vārdiem.
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
28 Nelieša liecinieks apsmej tiesu, un bezdievīgo mute ierij netaisnību.
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
29 Garzobiem sodība gatava un pēriens ģeķu mugurai.
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
