Salamana Pamācības 18
1 Kas ar citiem kopā neturas, tas savu gribu tik meklē, un ir kavēklis visās lietās.
Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
2 Ģeķim netīk gudra valoda, bet tik vien atklāt savu paša sirdi.
Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
3 Bezdievīgam staigā līdz negods un ar apsmieklu kauns.
Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
4 Vārdi cilvēka mutē ir dziļš ūdens, un gudrības avots ir tekoša ūdens upīte.
Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
5 Nav labi bezdievīga vaigu cienīt un nospiest taisno tiesā.
Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
6 Ģeķa lūpas ieved ķildā, un viņa mute brēc pēc sitieniem.
Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
7 Ģeķa mute sev pašai par postu, un viņa lūpas paša dvēselei par slazda valgu.
Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
8 Lišķa vārdi ir kā saldi kumosi un iet visai pie sirds.
Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
9 Kas laisks pie darba, tas palaidņa brālis.
Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
10 Tā Kunga vārds ir stipra pils; tur taisnais glābjas un top izglābts.
Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
11 Bagātam manta ir viņa stiprā pils un viņam šķiet augsts mūris.
Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
12 Priekš bojāiešanas cilvēka sirds top lepna, bet pazemība ved godā.
Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
13 Kas atbild, pirms dzirdējis, tas tam par ģeķību un kaunu.
Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
14 Vīra gars panes savas bēdas, bet kad gars izmisis, kas to var panest?
Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
15 Prātīga sirds iemanto atzīšanu, un gudra auss meklē atzīšanu.
Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
16 Dāvanas cilvēkam līdzina ceļu un viņu ved kungu priekšā.
Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
17 Kas pirmais sūdz, tam taisnība; kad nu nāk viņa pretinieks, tad to tirda.
Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
18 Mesli nobeidz ķildas un izšķir varenos.
Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
19 Apkaitināts brālis ir cietāks nekā stipra pils, un ķilda nekā pils vārtu aizšaujamais.
Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
20 No mutes augļiem ikkatrs savu vēderu pildīs, un viņa lūpu padoms to ēdinās.
Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
21 Nāve un dzīvība stāv mēles galā; kā kurš runā, tā tam būs.
Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
22 Kas sievu atradis, tas atradis labumu un mantojis žēlastību no Tā Kunga.
Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
23 Nabags runā lūgdamies, bet bagāts atbild bargi.
Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
24 Citam daudz draugu uz postu; bet ir draugi, kas labāki nekā brālis.
Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
