Salamana Pamācības 16
1 Cilvēks sirdī gan apņemas, bet no Tā Kunga nāk, ko mēle runā.
Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
2 Cilvēka ceļi visi ikkatram savās acīs šķīsti; bet Tas Kungs pārbauda sirdi.
Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
3 Pavēli savus darbus Tam Kungam, tad tavi nodomi pareizi izdosies.
Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
4 Tas Kungs visu ir darījis pēc savas ziņas, arī bezdievīgo uz ļauno dienu.
DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
5 Ikviens, kam lepna sirds, Tam Kungam ir negantība, tiešām tiesa, tas nesodīts nepaliks.
Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
6 Caur žēlastību un ticību noziegumi top salīdzināti, un caur Tā Kunga bijāšanu cilvēks izsargās no ļauna.
Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
7 Kad cilvēka ceļi Tam Kungam patīk, tad tas pat viņa ienaidniekus ar to salīdzina.
Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
8 Labāk ir mazumiņš ar taisnību, nekā liels ienākums ar netaisnību.
Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
9 Cilvēka sirds nodomā savu ceļu, bet Tas Kungs pašķir viņa gājumu.
Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
10 Dieva padoms ir uz ķēniņa lūpām; viņa mutei neviļās tiesā.
O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
11 Taisni svari un svara kausi ir no Tā Kunga, un visi svara akmeņi maisā viņa darbs.
O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
12 Bezdievību darīt ķēniņiem ir negantība; jo caur taisnību goda krēsls top stiprināts.
Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
13 Taisnas lūpas ķēniņiem labi patīk; un kas patiesību runā, to tie mīļo.
Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
14 Ķēniņa dusmas ir nāves vēsts, bet gudrs vīrs tās remdē.
Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
15 Ķēniņa vaiga spīdumā ir dzīvība, un viņa laipnība kā vēlais lietus.
În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
16 Gudrību iemantot, cik daudz labāki tas ir pār zeltu, un saprašanā ņemties sver vairāk nekā sudrabs.
Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
17 Taisna ceļš ir izsargāties no ļauna, kas savu ceļu sargā, tas pasargā savu dvēseli.
Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
18 Lepojies un tu iesi postā; lielies un tu kritīsi
Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
19 Labāki ir pazemīgam būt ar pazemīgiem, nekā laupījumu dalīt ar lepniem.
Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
20 Kas gudrs visās lietās, atrod labumu; un svētīgs, kas uz To Kungu paļaujas.
Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
21 Kam samanīga sirds, to sauc par gudru, un mīlīgas lūpas vairo atzīšanu.
Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
22 Saprašana ir dzīvs avots tam, kam tā ir; bet ģeķu pamācīšana paliek ģeķība.
Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
23 Gudra sirds māca savu muti un vairo uz savām lūpām atzīšanu.
Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
24 Laipnīga valoda ir tīrs medus, dvēselei salda un kauliem zāles, kas dziedina.
Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
25 Dažs ceļš liekās iesākumā labs, bet savā galā ved nāvē.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
26 Kas (citu) apgrūtina, apgrūtina sev pašu; jo tāds savu muti atdara pret sev pašu.
Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
27 Nelietis saceļ nelaimi, un uz viņa lūpām ir kā degots uguns.
Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
28 Netikls cilvēks ceļ ķildas, un lišķis sarīdina radus.
Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
29 Kas savu tuvāko kārdina un viņu noved uz nelabu ceļu, tas padara varas darbu.
Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
30 Kas ar acīm met, tas nodomā blēņas; kas lūpas sakož, tas gatavs uz ļaunu;
El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
31 Sirmi mati ir goda kronis; uz taisnības ceļa to atrod.
Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
32 Lēnprātīgais ir labāks nekā stiprais; un kas sevi pašu valda, labāks nekā, kas pilsētu ieņem.
Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
33 Meslus met klēpī, bet Tas Kungs ir tas nolēmējs.
Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
