Ījaba 34
1 Un Elihus atbildēja un sacīja:
Mai departe, Elihu a răspuns și a zis:
2 Klausāties, gudrie, manu valodu, un prātīgie, atgriežat ausis pie manis;
Ascultați cuvintele mele, voi înțelepților; și aplecați urechea spre mine, voi care aveți cunoaștere.
3 Jo auss pārbauda vārdus, tā kā mute bauda barību.
Căci urechea încearcă cuvinte, precum gura gustă mâncare.
4 Lai pārspriežam savā starpā, lai kopā atzīstam, kas ir labi.
Să ne alegem judecată, să cunoaștem între noi ce este bun.
5 Jo Ījabs saka: es esmu taisns, bet Dievs ir atņēmis manu tiesu.
Fiindcă Iov a spus: Sunt drept și Dumnezeu mi-a luat judecata.
6 Lai gan man taisnība, mani tura par melkuli, manas mokas ir nedziedinājamas, lai gan neesmu noziedzies.
Să mint eu împotriva dreptului meu? Rana mea este incurabilă, fără nelegiuire.
7 Kur ir gan cilvēks, kā Ījabs, kas zaimošanu dzer kā ūdeni,
Ce bărbat este asemenea lui Iov, care bea batjocură ca apa?
8 Un draudzējās ar ļaundarītājiem un staigā ar bezdievīgiem?
Care merge [și] se însoțește cu lucrătorii nelegiuirii și umblă cu oameni stricați.
9 Jo viņš saka: cilvēkam nekā nepalīdz, ka tas mīļo Dievu.
Căci a spus: Nu folosește la nimic unui bărbat să se desfete cu Dumnezeu.
10 Tādēļ, gudrie vīri, klausāties mani. Nevar būt, ka Dievs ir ļauns un tas Visuvarenais netaisns.
De aceea dați-mi ascultare, voi oameni ai înțelegerii, departe de Dumnezeu să facă stricăciune; și de cel Atotputernic, să facă nelegiuire.
11 Jo Viņš cilvēkam maksā pēc viņa darba, un ikkatram liek klāties pēc viņa gājuma.
Căci el va întoarce omului după lucrarea sa și va face pe fiecare om să găsească conform căilor sale.
12 Patiesi, Dievs nedara ļauna, un tas Visuvarenais nepārgroza tiesu!
Da, cu siguranță Dumnezeu nu va lucra cu stricăciune, nici cel Atotputernic nu va perverti judecata.
13 Kam pasaule ir pavēlēta, ja ne Viņam, un kas ir radījis visu zemi?
Cine i-a dat poruncă asupra pământului? Sau cine a aranjat întreaga lume?
14 Ja Viņš Savu sirdi grieztu uz Sevi pašu vien, un Savu garu un Savu dvašu ņemtu pie Sevis:
Dacă își pune inima asupra omului, dacă adună la el duhul său și suflarea sa,
15 Tad visa miesa kopā mirtu, un cilvēks taptu atkal par pīšļiem.
Toată făptura va pieri împreună și omul se va întoarce înapoi la țărână.
16 Ja nu tev ir saprašana, klausi to, ņem vērā manas valodas balsi.
Dacă ai acum înțelegere, ascultă aceasta, dă ascultare la vocea cuvintelor mele.
17 Vai jel, kas taisnību ienīst, varēs vadīt? Kā tad tev bija tiesāt to Vistaisnāko?
Va guverna cel ce urăște dreptatea? Și vei condamna tu pe cel mai drept?
18 Viņu, kas uz ķēniņu var sacīt: tu netikli, un uz valdnieku: tu blēdi;
Este potrivit să spui unui împărat: Ești stricat? Și prinților: Sunteți neevlavioși?
19 Kas neuzlūko valdnieku vaigu un neieredz bagātus vairāk nekā nabagus, jo tie visi ir Viņa roku darbs.
Cu cât mai puțin celui ce nu părtinește pe prinți, nici nu dă atenție celui bogat mai mult decât celui sărac? Căci toți sunt lucrarea mâinilor sale.
20 Acumirklī tie nomirst, un nakts vidū tautas top iztrūcinātas un iet bojā, un varenie top aizrauti un ne caur cilvēka roku.
Într-o clipă vor muri și poporul va fi tulburat la miezul nopții și va trece și cel tare va fi luat fără mână.
21 Jo Viņa acis skatās uz cilvēka ceļiem, un Viņš redz visus viņa soļus.
Pentru că ochii lui sunt peste căile omului și el vede toate umblările lui.
22 Tumsas nav nedz nāves ēnas, kur ļaundarītāji varētu slēpties.
Nu este întuneric, nici umbră a morții, unde lucrătorii nelegiuirii să se ascundă.
23 Viņam cilvēks ilgi nav jāmeklē, ka lai nāk uz tiesu Dieva priekšā.
Fiindcă nu va pune peste om mai mult decât ce este drept; ca el să intre la judecată cu Dumnezeu.
24 Viņš satriec varenos bez izmeklēšanas un ieceļ citus viņu vietā.
Va rupe în bucăți viteji fără număr și va așeza pe alții în locul lor.
25 Tāpēc ka Viņš zina viņu darbus, Viņš tos apgāž naktī, ka tie top satriekti.
De aceea el le cunoaște faptele și îi răstoarnă în timpul nopții, astfel că sunt nimiciți.
26 Viņš tos šausta kā bezdievīgus, tādā vietā, kur visi redz.
Îi lovește ca pe oamenii stricați în văzul celorlalți,
27 Tāpēc ka tie no Viņa atkāpušies un nav apdomājuši visus Viņa ceļus.
Fiindcă s-au întors de la el și au refuzat să ia aminte la oricare dintre căile sale,
28 Ka nabaga brēkšanai bija jānāk pie Viņa, un bēdīgā kliegšanu Viņš paklausīja.
Astfel că ei fac strigătul săracului să ajungă la el, iar el aude strigătul celui nenorocit.
29 Kad Viņš dod mieru, kas tad pazudinās? Kad Viņš Savu vaigu apslēpj, kas Viņu skatīs? Tā tas ir ar tautām, tā ar ikvienu cilvēku,
Când dă liniște, cine poate face tulburare? Și când își ascunde fața, cine îl poate privi? Fie că este împotriva unei națiuni, sau doar împotriva unui om;
30 Lai nelieša cilvēks nevalda un tautai nav par valgiem.
Ca să nu domnească omul fățarnic, ca nu cumva poporul să fie prins în laț.
31 Jo uz Dievu jāsaka: man bija jācieš, es vairs negrēkošu.
Negreșit este potrivit a spune lui Dumnezeu: Am purtat pedeapsă, nu mă voi poticni;
32 Ko es neredzu, to māci tu man; ja esmu darījis netaisnību, tad to vairs nedarīšu.
Învață-mă ce nu văd; dacă am făcut nelegiuire, nu mă voi mai poticni.
33 Vai Dievs lai atlīdzina pēc tava prāta? Jo tu neesi mierā! tad spriedi tu, ne es! Un ko tu taču māki sacīt!
Este aceasta conform minții tale? El o va răsplăti, fie că refuzi, fie că o alegi; și nu eu; de aceea vorbește ceea ce cunoști.
34 Prātīgi ļaudis man sacīs, un ikviens gudrs vīrs, kas uz mani klausījies:
Să îmi spună oamenii cu înțelegere și să îmi dea ascultare un bărbat înțelept.
35 Ījabs runājis neprazdams, un viņa vārdi nav bijuši gudri.
Iov a vorbit fără cunoaștere și cuvintele sale au fost fără înțelepciune.
36 Kaut Ījabs taptu pārbaudīts līdz galam, ka viņš runā, kā bezdievīgi ļaudis.
Dorința mea este ca Iov să fie încercat până la capăt din cauza răspunsurilor lui de partea celor stricați.
37 Jo viņš krauj grēku uz grēku, viņš mūsu priekšā zaimo un runā daudz pret to stipro Dievu. -
Fiindcă adaugă rebeliune la păcatul său, bate din palme printre noi și își înmulțește cuvintele împotriva lui Dumnezeu.
