Psalmorum 139
1 in finem David psalmus
Mai marelui muzician, un psalm al lui David. DOAMNE, tu m-ai cercetat și m-ai cunoscut.
2 Domine probasti me et cognovisti me tu cognovisti sessionem meam et surrectionem meam
Tu știi când mă așez și când mă ridic, de departe îmi pricepi gândul.
3 intellexisti cogitationes meas de longe semitam meam et funiculum meum investigasti
Îmi cercetezi cărarea și culcarea și cunoști toate căile mele.
4 et omnes vias meas praevidisti quia non est sermo in lingua mea
Căci încă nu este cuvânt pe limba mea, dar, iată, DOAMNE, tu îl cunoști în întregime.
5 ecce Domine tu cognovisti omnia novissima et antiqua tu formasti me et posuisti super me manum tuam
Tu m-ai înconjurat pe dinapoi și pe dinainte și ți-ai pus mâna peste mine.
6 mirabilis facta est scientia tua ex me confortata est non potero ad eam
O astfel de cunoaștere este prea minunată pentru mine; este înaltă, nu pot ajunge până la ea.
7 quo ibo ab spiritu tuo et quo a facie tua fugiam
Unde să mă duc de la duhul tău? Sau unde să fug de la prezența ta?
Dacă mă urc în cer, tu ești acolo; dacă îmi fac patul în iad, iată, tu ești acolo. (Sheol h7585)
9 si sumpsero pinnas meas diluculo et habitavero in extremis maris
Dacă iau aripile zorilor să locuiesc la marginile cele mai îndepărtate ale mării,
10 etenim illuc manus tua deducet me et tenebit me dextera tua
Chiar și acolo mâna ta mă va conduce și dreapta ta mă va susține.
11 et dixi forsitan tenebrae conculcabunt me et nox inluminatio in deliciis meis
Dacă spun: Negreșit întunericul mă va acoperi, atunci noaptea va fi lumină în jurul meu.
12 quia tenebrae non obscurabuntur a te et nox sicut dies inluminabitur sicut tenebrae eius ita et lumen eius
Da, întunericul nu se ascunde de tine; și noaptea strălucește ca ziua; întunericul și lumina sunt amândouă la fel pentru tine.
13 quia tu possedisti renes meos suscepisti me de utero matris meae
Fiindcă mi-ai întocmit rărunchii; tu m-ai acoperit în pântecele mamei mele.
14 confitebor tibi quia terribiliter magnificatus es mirabilia opera tua et anima mea cognoscit nimis
Te voi lăuda, pentru că m-ai făcut în mod înfricoșător și admirabil; minunate sunt lucrările tale; și sufletul meu o știe foarte bine.
15 non est occultatum os meum a te quod fecisti in occulto et substantia mea in inferioribus terrae
Oasele mele nu au fost ascunse de tine, când am fost făcut în tăinicie și țesut ca o broderie în părțile cele mai de jos ale pământului.
16 inperfectum meum viderunt oculi tui et in libro tuo omnes scribentur die formabuntur et nemo in eis
Ochii tăi m-au văzut când nu eram decât un făt neformat; și în cartea ta au fost scrise toate membrele mele, care continuu au fost modelate, când încă niciunul dintre ele nu era.
17 mihi autem nimis honorificati sunt amici tui Deus nimis confirmati sunt principatus eorum
Cât de prețioase îmi sunt gândurile tale, Dumnezeule! Cât de mare este numărul lor!
18 dinumerabo eos et super harenam multiplicabuntur exsurrexi et adhuc sum tecum
Dacă le-aș număra, ele sunt mai multe la număr decât nisipul; când mă trezesc, sunt tot cu tine.
19 si occideris Deus peccatores et viri sanguinum declinate a me
Da, vei ucide pe cel stricat, Dumnezeule; de aceea plecați de la mine, oamenilor sângeroși.
20 quia dices in cogitatione accipient in vanitate civitates tuas
Pentru că ei vorbesc stricat împotriva ta și dușmanii tăi iau numele tău în deșert.
21 nonne qui oderunt te Domine oderam et super inimicos tuos tabescebam
Nu îi urăsc eu, DOAMNE, pe cei ce te urăsc? Și nu mă mâhnesc pe cei ce se ridică împotriva ta?
22 perfecto odio oderam illos inimici facti sunt mihi
Îi urăsc cu o ură desăvârșită, îi socotesc dușmanii mei.
23 proba me Deus et scito cor meum interroga me et cognosce semitas meas
Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima; încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile;
24 et vide si via iniquitatis in me est et deduc me in via aeterna
Și vezi dacă este vreo cale stricată în mine și condu-mă pe calea veșnică.
