Proverbiorum 3
1 fili mi ne obliviscaris legis meae et praecepta mea custodiat cor tuum
Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
2 longitudinem enim dierum et annos vitae et pacem adponent tibi
Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
3 misericordia et veritas non te deserant circumda eas gutturi tuo et describe in tabulis cordis tui
Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
4 et invenies gratiam et disciplinam bonam coram Deo et hominibus
Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
5 habe fiduciam in Domino ex toto corde tuo et ne innitaris prudentiae tuae
Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
6 in omnibus viis tuis cogita illum et ipse diriget gressus tuos
Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
7 ne sis sapiens apud temet ipsum time Dominum et recede a malo
Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
8 sanitas quippe erit umbilico tuo et inrigatio ossuum tuorum
Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
9 honora Dominum de tua substantia et de primitiis omnium frugum tuarum
Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
10 et implebuntur horrea tua saturitate et vino torcularia redundabunt
Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
11 disciplinam Domini fili mi ne abicias nec deficias cum ab eo corriperis
Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
12 quem enim diligit Dominus corripit et quasi pater in filio conplacet sibi
Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
13 beatus homo qui invenit sapientiam et qui affluit prudentia
Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
14 melior est adquisitio eius negotiatione argenti et auro primo fructus eius
Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
15 pretiosior est cunctis opibus et omnia quae desiderantur huic non valent conparari
Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
16 longitudo dierum in dextera eius in sinistra illius divitiae et gloria
În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
17 viae eius viae pulchrae et omnes semitae illius pacificae
Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
18 lignum vitae est his qui adprehenderint eam et qui tenuerit eam beatus
Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
19 Dominus sapientia fundavit terram stabilivit caelos prudentia
DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
20 sapientia illius eruperunt abyssi et nubes rore concrescunt
Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
21 fili mi ne effluant haec ab oculis tuis custodi legem atque consilium
Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
22 et erit vita animae tuae et gratia faucibus tuis
Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
23 tunc ambulabis fiducialiter in via tua et pes tuus non inpinget
Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
24 si dormieris non timebis quiesces et suavis erit somnus tuus
Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
25 ne paveas repentino terrore et inruentes tibi potentias impiorum
Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
26 Dominus enim erit in latere tuo et custodiet pedem tuum ne capiaris
Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
27 noli prohibere benefacere eum qui potest si vales et ipse benefac
Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
28 ne dicas amico tuo vade et revertere et cras dabo tibi cum statim possis dare
Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
29 ne moliaris amico tuo malum cum ille in te habeat fiduciam
Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
30 ne contendas adversus hominem frustra cum ipse tibi nihil mali fecerit
Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
31 ne aemuleris hominem iniustum nec imiteris vias eius
Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
32 quia abominatio Domini est omnis inlusor et cum simplicibus sermocinatio eius
Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
33 egestas a Domino in domo impii habitacula autem iustorum benedicentur
Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
34 inlusores ipse deludet et mansuetis dabit gratiam
Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
35 gloriam sapientes possidebunt stultorum exaltatio ignominia
Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
