Proverbiorum 24
1 ne aemuleris viros malos nec desideres esse cum eis
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 quia rapinas meditatur mens eorum et fraudes labia eorum loquuntur
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 sapientia aedificabitur domus et prudentia roborabitur
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 in doctrina replebuntur cellaria universa substantia pretiosa et pulcherrima
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 vir sapiens et fortis est et vir doctus robustus et validus
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 quia cum dispositione initur bellum et erit salus ubi multa consilia sunt
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 excelsa stulto sapientia in porta non aperiet os suum
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 qui cogitat malefacere stultus vocabitur
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 cogitatio stulti peccatum est et abominatio hominum detractor
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 si desperaveris lassus in die angustiae inminuetur fortitudo tua
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 erue eos qui ducuntur ad mortem et qui trahuntur ad interitum liberare ne cesses
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 si dixeris vires non suppetunt qui inspector est cordis ipse intellegit et servatorem animae tuae nihil fallit reddetque homini iuxta opera sua
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 comede fili mi mel quia bonum est et favum dulcissimum gutturi tuo
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 sic et doctrina sapientiae animae tuae quam cum inveneris habebis in novissimis et spes tua non peribit
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 ne insidieris et quaeras impietatem in domo iusti neque vastes requiem eius
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 septies enim cadet iustus et resurget impii autem corruent in malum
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 cum ceciderit inimicus tuus ne gaudeas et in ruina eius ne exultet cor tuum
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 ne forte videat Dominus et displiceat ei et auferat ab eo iram suam
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 ne contendas cum pessimis nec aemuleris impios
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 quoniam non habent futurorum spem mali et lucerna impiorum extinguetur
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 time Dominum fili mi et regem et cum detractoribus non commiscearis
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 quoniam repente consurget perditio eorum et ruinam utriusque quis novit
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 haec quoque sapientibus cognoscere personam in iudicio non est bonum
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 qui dicit impio iustus es maledicent ei populi et detestabuntur eum tribus
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 qui arguunt laudabuntur et super ipsos veniet benedictio
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 labia deosculabitur qui recta verba respondet
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 praepara foris opus tuum et diligenter exerce agrum tuum ut postea aedifices domum tuam
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 ne sis testis frustra contra proximum tuum nec lactes quemquam labiis tuis
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 ne dicas quomodo fecit mihi sic faciam ei reddam unicuique secundum opus suum
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 per agrum hominis pigri transivi et per vineam viri stulti
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 et ecce totum repleverant urticae operuerant superficiem eius spinae et maceria lapidum destructa erat
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 quod cum vidissem posui in corde meo et exemplo didici disciplinam
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 parum inquam dormies modicum dormitabis pauxillum manus conseres ut quiescas
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 et veniet quasi cursor egestas tua et mendicitas quasi vir armatus
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
