Proverbiorum 23
1 quando sederis ut comedas cum principe diligenter adtende quae posita sunt ante faciem tuam
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 et statue cultrum in gutture tuo si tamen habes in potestate animam tuam
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 ne desideres de cibis eius in quo est panis mendacii
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 noli laborare ut diteris sed prudentiae tuae pone modum
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 ne erigas oculos tuos ad opes quas habere non potes quia facient sibi pinnas quasi aquilae et avolabunt in caelum
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 ne comedas cum homine invido et ne desideres cibos eius
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 quoniam in similitudinem arioli et coniectoris aestimat quod ignorat comede et bibe dicet tibi et mens eius non est tecum
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 cibos quos comederas evomes et perdes pulchros sermones tuos
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 in auribus insipientium ne loquaris quia despicient doctrinam eloquii tui
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 ne adtingas terminos parvulorum et agrum pupillorum ne introeas
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 propinquus enim eorum Fortis est et ipse iudicabit contra te causam illorum
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 ingrediatur ad doctrinam cor tuum et aures tuae ad verba scientiae
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 noli subtrahere a puero disciplinam si enim percusseris eum virga non morietur
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol h7585)
15 fili mi si sapiens fuerit animus tuus gaudebit tecum cor meum
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 et exultabunt renes mei cum locuta fuerint rectum labia tua
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 non aemuletur cor tuum peccatores sed in timore Domini esto tota die
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 quia habebis spem in novissimo et praestolatio tua non auferetur
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 audi fili mi et esto sapiens et dirige in via animum tuum
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 noli esse in conviviis potatorum nec in comesationibus eorum qui carnes ad vescendum conferunt
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 quia vacantes potibus et dantes symbola consumentur et vestietur pannis dormitatio
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 audi patrem tuum qui genuit te et ne contemnas cum senuerit mater tua
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 veritatem eme et noli vendere sapientiam et doctrinam et intellegentiam
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 exultat gaudio pater iusti qui sapientem genuit laetabitur in eo
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 gaudeat pater tuus et mater tua et exultet quae genuit te
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 praebe fili mi cor tuum mihi et oculi tui vias meas custodiant
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 fovea enim profunda est meretrix et puteus angustus aliena
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 insidiatur in via quasi latro et quos incautos viderit interficit
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 cui vae cuius patri vae cui rixae cui foveae cui sine causa vulnera cui suffusio oculorum
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 nonne his qui morantur in vino et student calicibus epotandis
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 ne intuearis vinum quando flavescit cum splenduerit in vitro color eius ingreditur blande
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 sed in novissimo mordebit ut coluber et sicut regulus venena diffundet
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 oculi tui videbunt extraneas et cor tuum loquetur perversa
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 et eris sicut dormiens in medio mari et quasi sopitus gubernator amisso clavo
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 et dices verberaverunt me sed non dolui traxerunt me et ego non sensi quando evigilabo et rursum vina repperiam
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
