Proverbiorum 19
1 melior est pauper qui ambulat in simplicitate sua quam torquens labia insipiens
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
2 ubi non est scientia animae non est bonum et qui festinus est pedibus offendit
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
3 stultitia hominis subplantat gressus eius et contra Deum fervet animo suo
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
4 divitiae addunt amicos plurimos a paupere autem et hii quos habuit separantur
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
5 testis falsus non erit inpunitus et qui mendacia loquitur non effugiet
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
6 multi colunt personam potentis et amici sunt dona tribuenti
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
7 fratres hominis pauperis oderunt eum insuper et amici procul recesserunt ab eo qui tantum verba sectatur nihil habebit
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
8 qui autem possessor est mentis diligit animam suam et custos prudentiae inveniet bona
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
9 testis falsus non erit inpunitus et qui loquitur mendacia peribit
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
10 non decent stultum deliciae nec servum dominari principibus
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
11 doctrina viri per patientiam noscitur et gloria eius est iniqua praetergredi
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
12 sicut fremitus leonis ita et regis ira et sicut ros super herbam ita hilaritas eius
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
13 dolor patris filius stultus et tecta iugiter perstillantia litigiosa mulier
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
14 domus et divitiae dantur a patribus a Domino autem proprie uxor prudens
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
15 pigredo inmittit soporem et anima dissoluta esuriet
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
16 qui custodit mandatum custodit animam suam qui autem neglegit vias suas mortificabitur
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
17 feneratur Domino qui miseretur pauperis et vicissitudinem suam reddet ei
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
18 erudi filium tuum ne desperes ad interfectionem autem eius ne ponas animam tuam
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
19 qui inpatiens est sustinebit damnum et cum rapuerit aliud adponet
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
20 audi consilium et suscipe disciplinam ut sis sapiens in novissimis tuis
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
21 multae cogitationes in corde viri voluntas autem Domini permanebit
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
22 homo indigens misericors est et melior pauper quam vir mendax
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
23 timor Domini ad vitam et in plenitudine commorabitur absque visitatione pessimi
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
24 abscondit piger manum suam sub ascella nec ad os suum adplicat eam
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
25 pestilente flagellato stultus sapientior erit sin autem corripueris sapientem intelleget disciplinam
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
26 qui adfligit patrem et fugat matrem ignominiosus est et infelix
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
27 non cesses fili audire doctrinam nec ignores sermones scientiae
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
28 testis iniquus deridet iudicium et os impiorum devorat iniquitatem
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
29 parata sunt derisoribus iudicia et mallei percutientes stultorum corporibus
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
