Proverbiorum 16
1 hominis est animum praeparare et Dei gubernare linguam
Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
2 omnes viae hominum patent oculis eius spirituum ponderator est Dominus
Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
3 revela Domino opera tua et dirigentur cogitationes tuae
Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
4 universa propter semet ipsum operatus est Dominus impium quoque ad diem malum
DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
5 abominatio Domini omnis arrogans etiam si manus ad manum fuerit non erit innocens
Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
6 misericordia et veritate redimitur iniquitas et in timore Domini declinatur a malo
Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
7 cum placuerint Domino viae hominis inimicos quoque eius convertet ad pacem
Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
8 melius est parum cum iustitia quam multi fructus cum iniquitate
Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
9 cor hominis disponet viam suam sed Domini est dirigere gressus eius
Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
10 divinatio in labiis regis in iudicio non errabit os eius
O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
11 pondus et statera iudicia Domini sunt et opera eius omnes lapides sacculi
O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
12 abominabiles regi qui agunt impie quoniam iustitia firmatur solium
Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
13 voluntas regum labia iusta qui recta loquitur diligetur
Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
14 indignatio regis nuntii mortis et vir sapiens placabit eam
Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
15 in hilaritate vultus regis vita et clementia eius quasi imber serotinus
În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
16 posside sapientiam quia auro melior est et adquire prudentiam quia pretiosior est argento
Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
17 semita iustorum declinat mala custos animae suae servat viam suam
Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
18 contritionem praecedit superbia et ante ruinam exaltatur spiritus
Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
19 melius est humiliari cum mitibus quam dividere spolia cum superbis
Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
20 eruditus in verbo repperiet bona et qui in Domino sperat beatus est
Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
21 qui sapiens corde est appellabitur prudens et qui dulcis eloquio maiora percipiet
Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
22 fons vitae eruditio possidentis doctrina stultorum fatuitas
Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
23 cor sapientis erudiet os eius et labiis illius addet gratiam
Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
24 favus mellis verba conposita dulcedo animae et sanitas ossuum
Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
25 est via quae videtur homini recta et novissimum eius ducit ad mortem
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
26 anima laborantis laborat sibi quia conpulit eum os suum
Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
27 vir impius fodit malum et in labiis eius ignis ardescit
Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
28 homo perversus suscitat lites et verbosus separat principes
Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
29 vir iniquus lactat amicum suum et ducit eum per viam non bonam
Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
30 qui adtonitis oculis cogitat prava mordens labia sua perficit malum
El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
31 corona dignitatis senectus in viis iustitiae repperietur
Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
32 melior est patiens viro forte et qui dominatur animo suo expugnatore urbium
Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
33 sortes mittuntur in sinu sed a Domino temperantur
Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
