Ecclesiastes 7
1 melius est nomen bonum quam unguenta pretiosa et dies mortis die nativitatis
Un nume bun este mai bun decât untdelemnul prețios, și ziua morții decât ziua nașterii.
2 melius est ire ad domum luctus quam ad domum convivii in illa enim finis cunctorum admonetur hominum et vivens cogitat quid futurum sit
Este mai bine să mergi la casa de jelire, decât să mergi la casa ospățului, întrucât acela este sfârșitul tuturor oamenilor; și cel viu își pune la inimă [lucrul acesta].
3 melior est ira risu quia per tristitiam vultus corrigitur animus delinquentis
Întristarea [este] mai bună decât râsul, pentru că prin întristarea înfățișării inima este făcută mai bună.
4 cor sapientium ubi tristitia est et cor stultorum ubi laetitia
Inima celui înțelept este în casa jelirii, dar inima celor proști este în casa veseliei.
5 melius est a sapiente corripi quam stultorum adulatione decipi
Mai bine este pentru un om să asculte mustrarea înțeleptului, decât să asculte cântarea proștilor.
6 quia sicut sonitus spinarum ardentium sub olla sic risus stulti sed et hoc vanitas
Căci ca trosnetul spinilor sub o oală, așa este râsul prostului, aceasta de asemenea este deșertăciune.
7 calumnia conturbat sapientem et perdet robur cordis illius
Cu adevărat oprimarea îl înnebunește pe înțelept, și o mită distruge inima.
8 melior est finis orationis quam principium melior est patiens arrogante
Mai bun este sfârșitul unui lucru decât începutul lui; și cel răbdător în duh este mai bun decât cel mândru în duh.
9 ne velox sis ad irascendum quia ira in sinu stulti requiescit
Nu fi grăbit în duhul tău să te mânii, pentru că mânia se odihnește în sânul proștilor.
10 ne dicas quid putas causae est quod priora tempora meliora fuere quam nunc sunt stulta est enim huiuscemodi interrogatio
Nu spune: Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea? Pentru că nu din înțelepciune cercetezi despre aceasta.
11 utilior est sapientia cum divitiis et magis prodest videntibus solem
Înțelepciunea este bună cu o moștenire și prin aceasta este folos pentru cei ce văd soarele.
12 sicut enim protegit sapientia sic protegit pecunia hoc autem plus habet eruditio et sapientia quod vitam tribuunt possessori suo
Pentru că înțelepciunea este o apărare și banii sunt o apărare, dar măreția cunoașterii este că înțelepciunea dă viață celor ce o au.
13 considera opera Dei quod nemo possit corrigere quem ille despexerit
Ia în considerare lucrarea lui Dumnezeu, pentru că cine poate face drept ceea ce el a făcut strâmb?
14 in die bona fruere bonis et malam diem praecave sicut enim hanc sic et illam fecit Deus ut non inveniat homo contra eum iustas querimonias
Bucură-te în ziua prosperității, dar ia seama în ziua restriștii; Dumnezeu de asemenea le-a pus față în față, cu intenția ca omul să nu găsească nimic după el.
15 haec quoque vidi in diebus vanitatis meae iustus perit in iustitia sua et impius multo vivit tempore in malitia sua
Toate lucrurile le-am văzut în zilele deșertăciunii mele; este un om drept care piere în dreptatea lui și este un om stricat care își prelungește viața în stricăciunea sa.
16 noli esse iustus multum neque plus sapias quam necesse est ne obstupescas
Nu fi drept peste măsură, nici nu te face peste măsură de înțelept; de ce să te nimicești pe tine însuți?
17 ne impie agas multum et noli esse stultus ne moriaris in tempore non tuo
Nu fi peste măsură de stricat, nici nu fi prost, de ce să mori înaintea timpului tău?
18 bonum est te sustentare iustum sed et ab illo ne subtrahas manum tuam quia qui Deum timet nihil neglegit
Este bine să apuci aceasta; da, de asemenea de la aceasta nu îți retrage mâna, pentru că cel ce se teme de Dumnezeu va ieși din toate.
19 sapientia confortabit sapientem super decem principes civitatis
Înțelepciunea întărește pe cel înțelept mai mult decât zece oameni tari care sunt în cetate.
20 non est enim homo iustus in terra qui faciat bonum et non peccet
Pentru că nu este un om drept pe pământ, care să facă bine și să nu păcătuiască.
21 sed et cunctis sermonibus qui dicuntur ne accommodes cor tuum ne forte audias servum tuum maledicentem tibi
De asemenea nu da atenție la toate cuvintele vorbite, ca nu cumva să auzi pe servitorul tău blestemându-te.
22 scit enim tua conscientia quia et tu crebro maledixisti aliis
Pentru că adeseori de asemenea inima ta cunoaște că tu însuți într-un mod asemănător ai blestemat pe alții.
23 cuncta temptavi in sapientia dixi sapiens efficiar et ipsa longius recessit a me
Toate acestea le-am dovedit prin înțelepciune; am spus: Voi fi înțelept; dar aceasta a fost departe de mine.
24 multo magis quam erat et alta profunditas quis inveniet eam
Ceea ce este departe și foarte adânc, cine o poate descoperi?
25 lustravi universa animo meo ut scirem et considerarem et quaererem sapientiam et rationem et ut cognoscerem impietatem stulti et errorem inprudentium
Mi-am dedicat inima să cunosc și să cercetez și să descopăr înțelepciune și motivul lucrurilor și să cunosc stricăciunea prostiei, chiar a nechibzuinței [și] a nebuniei;
26 et inveni amariorem morte mulierem quae laqueus venatorum est et sagena cor eius vincula sunt manus illius qui placet Deo effugiet eam qui autem peccator est capietur ab illa
Și găsesc mai amară decât moartea pe femeia a cărei inimă este capcane și plase, și mâinile ei cătușe; oricine place lui Dumnezeu va scăpa de ea, dar păcătosul va fi luat de ea.
27 ecce hoc inveni dicit Ecclesiastes unum et alterum ut invenirem rationem
Iată, aceasta am găsit, spune predicatorul, socotind una câte una, ca să aflu socoteala;
28 quam adhuc quaerit anima mea et non inveni virum de mille unum repperi mulierem ex omnibus non inveni
Ceea ce totuși sufletul meu caută, dar nu găsesc, un om între o mie am găsit; dar o femeie printre toate acelea nu am găsit.
29 solummodo hoc inveni quod fecerit Deus hominem rectum et ipse se infinitis miscuerit quaestionibus quis talis ut sapiens est et quis cognovit solutionem verbi
Iată, numai aceasta am găsit, că Dumnezeu a făcut pe om integru, dar ei au umblat după multe născociri.
