< Corinthios Ii 1 >

1 Paulus apostolus Iesu Christi per voluntatem Dei et Timotheus frater ecclesiae Dei quae est Corinthi cum sanctis omnibus qui sunt in universa Achaia
Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, și Timotei, fratele nostru, către adunarea lui Dumnezeu care este în Corint, împreună cu toți sfinții care sunt în toată Ahaia:
2 gratia vobis et pax a Deo Patre nostro et Domino Iesu Christo
Har și pace vouă, de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!
3 benedictus Deus et Pater Domini nostri Iesu Christi Pater misericordiarum et Deus totius consolationis
Binecuvântat să fie Dumnezeul și Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl îndurărilor și Dumnezeul oricărei mângâieri,
4 qui consolatur nos in omni tribulatione nostra ut possimus et ipsi consolari eos qui in omni pressura sunt per exhortationem qua exhortamur et ipsi a Deo
care ne mângâie în toate necazurile noastre, ca să putem mângâia și noi pe cei ce se află în vreun necaz, prin mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu.
5 quoniam sicut abundant passiones Christi in nobis ita et per Christum abundat consolatio nostra
Căci, după cum suferințele lui Hristos abundă pentru noi, tot așa și mângâierea noastră abundă prin Hristos.
6 sive autem tribulamur pro vestra exhortatione et salute sive exhortamur pro vestra exhortatione quae operatur in tolerantia earundem passionum quas et nos patimur
Dar dacă suntem în suferință, este pentru mângâierea și mântuirea voastră. Dacă noi suntem mângâiați, este pentru mângâierea voastră, care produce în voi răbdarea răbdării acelorași suferințe pe care le suferim și noi.
7 et spes nostra firma pro vobis scientes quoniam sicut socii passionum estis sic eritis et consolationis
Nădejdea noastră pentru voi este statornică, știind că, întrucât sunteți părtași la suferințe, sunteți și la mângâiere.
8 non enim volumus ignorare vos fratres de tribulatione nostra quae facta est in Asia quoniam supra modum gravati sumus supra virtutem ita ut taederet nos etiam vivere
Căci nu vrem, fraților, să nu fiți informați despre nenorocirea noastră, care ni s-a întâmplat în Asia, că am fost împovărați peste măsură de mult, mai presus de puterile noastre, încât am ajuns la disperare de viață.
9 sed ipsi in nobis ipsis responsum mortis habuimus ut non simus fidentes in nobis sed in Deo qui suscitat mortuos
Da, noi înșine am avut în noi înșine condamnarea la moarte, ca să nu ne încredem în noi înșine, ci în Dumnezeu, care învie morții,
10 qui de tantis periculis eripuit nos et eruet in quem speramus quoniam et adhuc eripiet
care ne-a izbăvit dintr-o moarte atât de mare și care ne izbăvește și ne izbăvește, în care ne-am pus nădejdea că ne va izbăvi și pe noi în continuare,
11 adiuvantibus et vobis in oratione pro nobis ut ex multis personis eius quae in nobis est donationis per multos gratiae agantur pro nobis
ajutând și voi împreună în favoarea noastră prin rugămințile voastre, pentru ca, pentru darul care ne-a fost dat prin intermediul multora, să se aducă mulțumiri de către mulți în numele vostru.
12 nam gloria nostra haec est testimonium conscientiae nostrae quod in simplicitate et sinceritate Dei et non in sapientia carnali sed in gratia Dei conversati sumus in mundo abundantius autem ad vos
Căci lauda noastră este aceasta: mărturia conștiinței noastre că în sfințenie și în sinceritate față de Dumnezeu, nu în înțelepciune trupească, ci în harul lui Dumnezeu, ne-am purtat în lume și mai mult decât atât față de voi.
13 non enim alia scribimus vobis quam quae legistis et cognoscitis spero autem quod usque in finem cognoscetis
Căci nu vă scriem altceva decât ceea ce citiți sau chiar recunoașteți, și sper că veți recunoaște până la capăt —
14 sicut et cognovistis nos ex parte quia gloria vestra sumus sicut et vos nostra in die Domini nostri Iesu Christi
așa cum și voi ne-ați recunoscut în parte — că noi suntem lauda voastră, așa cum și voi sunteți lauda noastră, în ziua Domnului nostru Isus.
15 et hac confidentia volui prius venire ad vos ut secundam gratiam haberetis
În această încredere, am hotărât să vin mai întâi la voi, ca să vă dau un al doilea folos,
16 et per vos transire in Macedoniam et iterum a Macedonia venire ad vos et a vobis deduci in Iudaeam
să trec prin voi în Macedonia, iar din Macedonia să vin la voi și să fiu trimis de voi în Iudeea.
17 cum hoc ergo voluissem numquid levitate usus sum aut quae cogito secundum carnem cogito ut sit apud me est et non
Așadar, când am plănuit aceasta, am dat oare dovadă de nestatornicie? Sau lucrurile pe care le plănuiesc, le plănuiesc eu după trup, ca la mine să fie “Da, da” și “Nu, nu”?”
18 fidelis autem Deus quia sermo noster qui fit apud vos non est in illo est et non
Dar, cum Dumnezeu este credincios, cuvântul nostru față de voi nu a fost “Da și nu”.
19 Dei enim Filius Iesus Christus qui in vobis per nos praedicatus est per me et Silvanum et Timotheum non fuit est et non sed est in illo fuit
Căci Fiul lui Dumnezeu, Isus Hristos, care a fost propovăduit printre voi de noi — de mine, de Silvanus și de Timotei — nu a fost “Da și nu”, ci în El este “Da”.
20 quotquot enim promissiones Dei sunt in illo est ideo et per ipsum amen Deo ad gloriam nostram
Căci oricât de multe ar fi promisiunile lui Dumnezeu, în el este “Da”. De aceea și prin el este “Amin”, pentru slava lui Dumnezeu prin noi.
21 qui autem confirmat nos vobiscum in Christum et qui unxit nos Deus
Și Cel ce ne-a întemeiat împreună cu voi în Hristos și ne-a uns, este Dumnezeu,
22 et qui signavit nos et dedit pignus Spiritus in cordibus nostris
care ne-a pecetluit și ne-a dat în inimile noastre plata Duhului.
23 ego autem testem Deum invoco in animam meam quod parcens vobis non veni ultra Corinthum
Dar chem pe Dumnezeu ca martor al sufletului meu, că, pentru a vă cruța, n-am venit la Corint.
24 non quia dominamur fidei vestrae sed adiutores sumus gaudii vestri nam fide stetistis
Noi nu stăpânim credința voastră, ci suntem împreună-lucrători cu voi pentru bucuria voastră. Căci voi rămâneți tari în credință.

< Corinthios Ii 1 >