Psalmorum 59
1 Psalmus, in finem, ne corrumpas, David in tituli inscriptionem, quando misit Saul, et custodivit domum eius, ut eum interficeret. Eripe me de inimicis meis Deus meus: et ab insurgentibus in me libera me.
Mai marelui muzician, „Altaschit,” Mictam al lui David; când Saul a trimis și ei au pândit casa, pentru a-l ucide. Eliberează-mă de dușmanii mei, Dumnezeul meu; apără-mă de cei ce se ridică împotriva mea.
2 Eripe me de operantibus iniquitatem: et de viris sanguinum salva me.
Eliberează-mă de lucrătorii nelegiuirii și salvează-mă de oamenii sângeroși.
3 Quia ecce ceperunt animam meam: irruerunt in me fortes.
Căci iată, ei îmi pândesc sufletul, cei tari se adună împotriva mea; nu pentru fărădelegea mea, nici pentru păcatul meu, DOAMNE.
4 Neque iniquitas mea, neque peccatum meum Domine: sine iniquitate cucurri, et direxi.
Ei aleargă și se pregătesc fără să am vreo vină, ridică-te să mă ajuți și privește.
5 Exurge in occursum meum, et vide: et tu Domine Deus virtutum, Deus Israel, Intende ad visitandas omnes gentes: non miserearis omnibus, qui operantur iniquitatem.
Tu de aceea, DOAMNE Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, trezește-te și cercetează pe toți păgânii, nu fi milostiv cu niciun stricat călcător de lege. (Selah)
6 Convertentur ad vesperam: et famem patientur ut canes, et circuibunt civitatem.
Se întorc pe înserat, latră ca un câine și înconjoară cetăți.
7 Ecce loquentur in ore suo, et gladius in labiis eorum: quoniam quis audivit?
Privește, ei râgâie cu gura lor, săbii sunt pe buzele lor, căci cine aude, spun ei?
8 Et tu Domine deridebis eos: ad nihilum deduces omnes gentes.
Dar tu, DOAMNE, vei râde de ei; vei lua pe toți păgânii în derâdere.
9 Fortitudinem meam ad te custodiam, quia Deus susceptor meus es:
Datorită puterii lui te voi aștepta, căci Dumnezeu este apărarea mea.
10 Deus meus misericordia eius praeveniet me.
Dumnezeul milei mele mă va întâmpina, Dumnezeu mă va lăsa să îmi văd dorința împlinită asupra dușmanilor mei.
11 Deus ostendit mihi super inimicos meos, ne occidas eos: nequando obliviscantur populi mei. Disperge illos in virtute tua: et depone eos protector meus Domine:
Nu îi ucide, ca nu cumva poporul meu să uite, împrăștie-i prin puterea ta și doboară-i, Doamne scutul nostru.
12 Delictum oris eorum, sermonem labiorum ipsorum: et comprehendantur in superbia sua. Et de execratione et mendacio annunciabuntur
Datorită păcatului gurii lor și cuvintelor buzelor lor, și datorită blestemului și minciunii pe care ei le vorbesc, să fie prinși în mândria lor.
13 in consummatione: in ira consummationis, et non erunt. Et scient quia Deus dominabitur Iacob: et finium terrae.
Mistuie-i în furia ta, mistuie-i, ca ei să nu mai fie și să știe că Dumnezeu stăpânește în Iacob până la marginile pământului. (Selah)
14 Convertentur ad vesperam, et famem patientur ut canes: et circuibunt civitatem.
Și să se întoarcă pe înserat și să latre ca un câine și să înconjoare cetatea.
15 Ipsi dispergentur ad manducandum: si vero non fuerint saturati, et murmurabunt.
Să rătăcească în sus și în jos după mâncare și să poarte pică dacă nu sunt sătui.
16 Ego autem cantabo fortitudinem tuam: et exaltabo mane misericordiam tuam. Quia factus es susceptor meus, et refugium meum, in die tribulationis meae.
Dar eu voi cânta despre puterea ta; da, dimineața, voi cânta despre mila ta, căci ai fost apărarea mea și locul meu de scăpare în ziua tulburării mele.
17 Adiutor meus tibi psallam, quia Deus susceptor meus es: Deus meus misericordia mea.
Puterea mea, ție îți voi cânta, căci Dumnezeu este apărarea mea și Dumnezeul milei mele.
